23 mai- Ziua Nationala a Aromanilor de Pretutindeni , sarbatorita, din 1990, la initiativa Ligii Aromanilor din Macedonia (pe 10/23.

V.1905 a fost tiparita Iradeaua sultanului Abdul Hamid al II-lea prin care li se recunosteau aromanilor drepturi specifice in plan administrativ, scolar si religios). De cativa ani incoace, pe 23 mai se sarbatoreste in Romania, dar si []The post 23 mai- Ziua Nationala a Aromanilor de Pretutindeni appeared first on Jurnal Spiritual.23 mai- Ziua Nationala a Aromanilor de Pretutindeni was first posted on mai 23, 2020 at 6:07 am. 2020 Jurnal Spiritual. Use of this feed is for personal non-commercial use only. If you are not reading this article in your feed reader, then the site is guilty of copyright infringement. Please contact me at ionutalexpanait@gmail.com23 mai- Ziua Nationala a Aromanilor de Pretutindeni , sarbatorita, din 1990, la initiativa Ligii Aromanilor din Macedonia (pe 10/23.

V.1905 a fost tiparita Iradeaua sultanului Abdul Hamid al II-lea prin care li se recunosteau aromanilor drepturi specifice in plan administrativ, scolar si religios). De cativa ani incoace, pe 23 mai se sarbatoreste in Romania, dar si in alte tari balcanice, Ziua Nationala a Aromanilor de Pretutindeni, in incercarea de a conserva cultura si obiceiurilor acestei comunitati. La salba sfintilor martiri ai neamului romanesc stralucesc si aromanii care s-au jertfit pentru apararea limbii stramosesti si a credintei ortodoxe. Se cuvine sa le aducem un omagiu, caci sacrificiul lor afirma dreptul la viata al acestui popor asuprit care vrea sa ramana in locurile sale milenare. Detinatori ai unui tezaur cultural pastrat in memoria colectiva si transmis, de-a lungul generatiilor prin viu grai, aromanii lupta, de veacuri, pentru mentinerea identitatii lor spirituale.

Iubindu-si atat de mult limba, portul, folclorul si obiceiurile, aromanii le vor pastra mereu, ca pe cele mai pretioase dovezi ale constiintei apartenentei la etnia romaneasca. La inceputul secolului XX, aromanii din Peninsula Balcanica au insistat pentru a-si folosi limba proprie in scoli si biserici, fiind sprijiniti de statul roman.

Aceasta posibilitate a determinat nemultumirea grecilor, care considerau ca nu exista aromani. Bande de greci, sprijinite financiar mai ales de preotii eleni, s-au dedat la omoruri in masa, savarsite in asezarile cu populatie majoritar aromaneasca. Reactia Executivului de la Bucuresti fata de masacrele bandelor grecesti a starnit iritarea omologilor eleni, conflictul diplomatic devenind de neevitat. Drepturile aromanilor din Peninsula Balcanica au constituit motivul unor dialoguri intense intre Ministerele de Externe ale Romaniei si Inaltei Porti. Intr-un asemenea context, Ministrul roman de Externe, generalul Lahovary, a beneficiat de suportul unor persoane influente din Austro-Ungaria (Contele Goluchowski si Baronul Calice), Germania (Baronul Marschall), Italia (Marchizul Incisa) si Rusia (Zinoviev), care direct sau prin intermediari au discutat cu factorii de decizie de la Constantinopol. In decembrie 1903, Generalul Lahovary, trimis al Romaniei la Constantinopol, a prezentat Patriarhiei un proiect in care sugera posibilitatea ca aromanii sa beneficieze din punct de vedere religios de serviciile unui episcop propriu in eparhia Ohrida-Kru evo, in locul celui greco-ortodox. In acelasi timp, pe data de 24 aprilie 1904, aromanii au depus un Memorandum la Patriarhie solicitand, printre altele, infiintarea unor biserici proprii, posibilitatea pentru preoti de a tine slujba religioasa in limba romana si de a avea un delegat pe langa Patriarhie. Cum Sfantul Sinod a respins cererile aromanilor, ambasadorul Germaniei, baronul Marschall, a fost primit...