S-a întâmplat în 23 mai 1880
S-a intamplat in 23 mai 1880: S-a nascut Tudor Arghezi, poet, prozator, dramaturg si publicist; membru al Academiei Romane. Ion N. Theodorescu, pe numele sau real, s-a nascut la 23 mai 1880, la Bucuresti, intr-o familie originara din Targu Carbunesti, judetul Gorj. Anii copilariei au fost tristi, Arghezi marturisind ulterior: Este cea mai amara varsta []The post S-a intamplat in 23 mai 1880 appeared first on Jurnal Spiritual.
S-a intamplat in 23 mai 1880 was first posted on mai 23, 2020 at 4:43 am. 2020 Jurnal Spiritual. Use of this feed is for personal non-commercial use only. If you are not reading this article in your feed reader, then the site is guilty of copyright infringement. Please contact me at ionutalexpanait@gmail.comS-a intamplat in 23 mai 1880: S-a nascut Tudor Arghezi, poet, prozator, dramaturg si publicist; membru al Academiei Romane. Ion N. Theodorescu, pe numele sau real, s-a nascut la 23 mai 1880, la Bucuresti, intr-o familie originara din Targu Carbunesti, judetul Gorj.
Anii copilariei au fost tristi, Arghezi marturisind ulterior: Este cea mai amara varsta a vietii. N-as mai voi sa fiu o data copil . Totusi perioada colii primare Petrache Poenaru i-a adus o oarecare alinare, cateva personaje fiind aproape de sufletul sau, printre acestia aflandu-se invatatorul Abramescu si profesorul de Limba romana Girbea. Incepand cu anul 1891, de la varsta de 11 ani, este obligat sa se intretina singur, din cauza situatiei financiare precare a familiei.
A urmat apoi gimnaziul Dimitrie Cantemir , iar in perioada 1891-1896 a urmat cursurile Liceului Sfantul Sava , perioada in care se imprieteneste cu viitorii scriitori Gala Galaction si N. D. Cocea. Despre acestia, Arghezi afirma, peste ani: aceasta prietenie a alcatuit pentru noi o insula, o concretizare de aspiratii comune pentru toata viata. Insula noastra nu a cunoscut invidia si orgoliul . Ca elev, si-a castigat banii de intretinere dand meditatii, iar in perioada liceului, la varsta de 16 ani s-a angajat custode la o expozitie de pictura. In anul 1896 are loc debutul sau literar, sub indrumarea lui Alexandru Macedonski, in revista Liga Ortodoxa , unde poetul semneaza cu numele sau (aproape) real, Ion Theo, apoi creatiile sale literare din perioada 1897-1899 sunt semnate cu pseudonimul Tudor Arghezi.
Abandoneaza apoi cursurile liceale pentru a lucra, in pozitia de laborant la o fabrica de zahar din Chitila. La varsta de 19 ani a trait prima drama a vietii sale, iubita sa, de care era indragostit nebuneste, a murit, iar el, extrem de tulburat, a incercat sa-si caute alinarea indreptandu-se catre Dumnezeu. Intre anii 1900 1904, poetul se calugareste la Manastirea Cernica, sub numele Iosif, iar linistea acelei vieti ii permite sa deprinda, pe indelete, tainele folosirii cuvintelor. Totusi, in acei ani in care Arghezi cauta implinirea prin credinta, el are o aventura cu profesoara Constanta Zissu, in urma careia aceasta a ramas insarcinata, contextul sensibil al situatiei determinand-o sa se refugieze la Paris pentru a ascunde sarcina.
Autoritatile bisericesti de mai tarziu l-au considerat un calugar care a incalcat canoanele, iar altii au spus despre poet ca a ales calea bisericeasca din comoditate si ca a fost avansat diacon gratie interventiilor unei rude, inalta fata bisericeasca. In anul 1905 se naste primul copil al lui Arghezi, Eliazar Lotar Teodorescu, iar poetul renunta la calugarie si pleaca si el in capitala Frantei, unde reglementeaza situatia micutului si il recunoaste cu acte in regula. Alaturi de cei doi, Arghezi merge apoi in Elvetia, la Manastirea Cordelierilor, unde primeste oferta de a se converti la catolicism, pe care o refuza. Pleaca apoi pentru o perioada la Freiburg si la Geneva, unde, cuprins de elan creator, da viata mai multor poezii, tot in aceasta perioada participand la cursurile Universitatii Catolice din Freiburg unde nu putea sa acceada, in lipsa Bacalaureatului -, iar pentru a-si castiga existenta, lucreaza intr-un atelier de inele si capace de ceasornice din aur. A incercat sa locuiasca la Londra o perioada, pentru a invata limba engleza, apoi, in cursul anului 1909, se afla in Italia, muncind si aici din greu pentru a-si castiga existenta.
In anul 1910 revine in tara dupa cinci ani de pribegie perioada despre care Arghezi avea sa declare ca i-a adus desavarsirea ca scriitor , alaturi de Constanta si Eliazar, de a carui educatie se ocupa indeaproape. Cel mic a urmat cursurile unei scoli din Bucuresti si a avut parte de o educatie aleasa, insa, in 1924, la doar 19 ani, decide sa-si ia soarta in maini si pleaca pe cont propriu la Paris, unde doi ani mai tarziu obtine cetatenia acestui stat si devine, in timp, unul dintre cei mai importanti fotografi ai suprarealismului.
Incepand cu anul 1912, poetul publica, sub pseudonimul Tudor Arghezi, versuri, pamflete si articole polemice in publicatiile Facla , Viata Romaneasca , Teatru sau Rampa . El si-a luat pseudonimul de la Argesis, vechiul nume latin al raului Arges in imbinare cu numele de familie al tataului Theodorescu-Tudor. La 5 noiembrie 1915, el se casatoreste cu Paraschiva Burda. In anul 1916, Romania intra in primul razboi mondial, iar Arghezi impreuna cu alti 11 ziaristi si scriitori intre care cei mai cunoscuti fiind Ioan Slavici, S. Grossman, D. Karnabatt si Dem. Theodorescu se pronunta in favoarea neutralitatii Romaniei. Pentru aceste opinii, toti acestia, inclusiv Arghezi, sunt retinuti, in anul 1919, si dusi la Penitenciarul Vacaresti, sub acuzatia de tradare si colaborationism. Dupa un an de inchisoare este eliberat, prin decret regal, alaturi de ceilalti ziaristi, colegi de detentie.
In anul 1926, Arghezi cumpara terenul de 17.250 mp pe care si-a construit celebra locuinta Martisor , pe dealul Martisorului, chiar in vecinatatea inchisorii Vacaresti. Aici Arghezi incepe sa cultive pomi fructiferi si vita de vie, iar constructia casei, a anexelor gospodaresti, amenajarea tipografiei unde mesterul tipograf Arghezi visa sa-si publice cu mana lui toate scrierile, urmau sa se intinda pe urmatorii 15 ani. In anul 1927, abia cand Arghezi implinea 47 de ani, ii apare primul volum de poezii, Cuvinte potrivite , iar anul urmator il gaseste in pozitia de director al nou infiintatului ziar Bilete de papagal .
In anul 1929, Arghezi debuteaza in proza, cu volumul Icoane de lemn , iar doi ani mai tarziu ii este publicat volumul de versuri Flori de mucigai , legat, ca dealtfel si Poarta neagra , de anii de detentie.
Dupa decizia Consiliului de Administratie al Radioului public din 26 februarie 1930, la 1 martie 1930, intr-o perioada in care invatamantul superior din tara noastra era intr-o decadere simtitoare, era inaugurata emisiunea Universitatea Radio, care a reprezentat o mare provocare atat pentru ascultatori, care aveau posibilitatea de a lua contact cu elita intelectualitatii, dar si pentru respectivii moderatori care s-au vazut nevoiti sa-si adapteze stilul si tematica conferintelor...
S-a intamplat in 23 mai 1880 was first posted on mai 23, 2020 at 4:43 am. 2020 Jurnal Spiritual. Use of this feed is for personal non-commercial use only. If you are not reading this article in your feed reader, then the site is guilty of copyright infringement. Please contact me at ionutalexpanait@gmail.comS-a intamplat in 23 mai 1880: S-a nascut Tudor Arghezi, poet, prozator, dramaturg si publicist; membru al Academiei Romane. Ion N. Theodorescu, pe numele sau real, s-a nascut la 23 mai 1880, la Bucuresti, intr-o familie originara din Targu Carbunesti, judetul Gorj.
Anii copilariei au fost tristi, Arghezi marturisind ulterior: Este cea mai amara varsta a vietii. N-as mai voi sa fiu o data copil . Totusi perioada colii primare Petrache Poenaru i-a adus o oarecare alinare, cateva personaje fiind aproape de sufletul sau, printre acestia aflandu-se invatatorul Abramescu si profesorul de Limba romana Girbea. Incepand cu anul 1891, de la varsta de 11 ani, este obligat sa se intretina singur, din cauza situatiei financiare precare a familiei.
A urmat apoi gimnaziul Dimitrie Cantemir , iar in perioada 1891-1896 a urmat cursurile Liceului Sfantul Sava , perioada in care se imprieteneste cu viitorii scriitori Gala Galaction si N. D. Cocea. Despre acestia, Arghezi afirma, peste ani: aceasta prietenie a alcatuit pentru noi o insula, o concretizare de aspiratii comune pentru toata viata. Insula noastra nu a cunoscut invidia si orgoliul . Ca elev, si-a castigat banii de intretinere dand meditatii, iar in perioada liceului, la varsta de 16 ani s-a angajat custode la o expozitie de pictura. In anul 1896 are loc debutul sau literar, sub indrumarea lui Alexandru Macedonski, in revista Liga Ortodoxa , unde poetul semneaza cu numele sau (aproape) real, Ion Theo, apoi creatiile sale literare din perioada 1897-1899 sunt semnate cu pseudonimul Tudor Arghezi.
Abandoneaza apoi cursurile liceale pentru a lucra, in pozitia de laborant la o fabrica de zahar din Chitila. La varsta de 19 ani a trait prima drama a vietii sale, iubita sa, de care era indragostit nebuneste, a murit, iar el, extrem de tulburat, a incercat sa-si caute alinarea indreptandu-se catre Dumnezeu. Intre anii 1900 1904, poetul se calugareste la Manastirea Cernica, sub numele Iosif, iar linistea acelei vieti ii permite sa deprinda, pe indelete, tainele folosirii cuvintelor. Totusi, in acei ani in care Arghezi cauta implinirea prin credinta, el are o aventura cu profesoara Constanta Zissu, in urma careia aceasta a ramas insarcinata, contextul sensibil al situatiei determinand-o sa se refugieze la Paris pentru a ascunde sarcina.
Autoritatile bisericesti de mai tarziu l-au considerat un calugar care a incalcat canoanele, iar altii au spus despre poet ca a ales calea bisericeasca din comoditate si ca a fost avansat diacon gratie interventiilor unei rude, inalta fata bisericeasca. In anul 1905 se naste primul copil al lui Arghezi, Eliazar Lotar Teodorescu, iar poetul renunta la calugarie si pleaca si el in capitala Frantei, unde reglementeaza situatia micutului si il recunoaste cu acte in regula. Alaturi de cei doi, Arghezi merge apoi in Elvetia, la Manastirea Cordelierilor, unde primeste oferta de a se converti la catolicism, pe care o refuza. Pleaca apoi pentru o perioada la Freiburg si la Geneva, unde, cuprins de elan creator, da viata mai multor poezii, tot in aceasta perioada participand la cursurile Universitatii Catolice din Freiburg unde nu putea sa acceada, in lipsa Bacalaureatului -, iar pentru a-si castiga existenta, lucreaza intr-un atelier de inele si capace de ceasornice din aur. A incercat sa locuiasca la Londra o perioada, pentru a invata limba engleza, apoi, in cursul anului 1909, se afla in Italia, muncind si aici din greu pentru a-si castiga existenta.
In anul 1910 revine in tara dupa cinci ani de pribegie perioada despre care Arghezi avea sa declare ca i-a adus desavarsirea ca scriitor , alaturi de Constanta si Eliazar, de a carui educatie se ocupa indeaproape. Cel mic a urmat cursurile unei scoli din Bucuresti si a avut parte de o educatie aleasa, insa, in 1924, la doar 19 ani, decide sa-si ia soarta in maini si pleaca pe cont propriu la Paris, unde doi ani mai tarziu obtine cetatenia acestui stat si devine, in timp, unul dintre cei mai importanti fotografi ai suprarealismului.
Incepand cu anul 1912, poetul publica, sub pseudonimul Tudor Arghezi, versuri, pamflete si articole polemice in publicatiile Facla , Viata Romaneasca , Teatru sau Rampa . El si-a luat pseudonimul de la Argesis, vechiul nume latin al raului Arges in imbinare cu numele de familie al tataului Theodorescu-Tudor. La 5 noiembrie 1915, el se casatoreste cu Paraschiva Burda. In anul 1916, Romania intra in primul razboi mondial, iar Arghezi impreuna cu alti 11 ziaristi si scriitori intre care cei mai cunoscuti fiind Ioan Slavici, S. Grossman, D. Karnabatt si Dem. Theodorescu se pronunta in favoarea neutralitatii Romaniei. Pentru aceste opinii, toti acestia, inclusiv Arghezi, sunt retinuti, in anul 1919, si dusi la Penitenciarul Vacaresti, sub acuzatia de tradare si colaborationism. Dupa un an de inchisoare este eliberat, prin decret regal, alaturi de ceilalti ziaristi, colegi de detentie.
In anul 1926, Arghezi cumpara terenul de 17.250 mp pe care si-a construit celebra locuinta Martisor , pe dealul Martisorului, chiar in vecinatatea inchisorii Vacaresti. Aici Arghezi incepe sa cultive pomi fructiferi si vita de vie, iar constructia casei, a anexelor gospodaresti, amenajarea tipografiei unde mesterul tipograf Arghezi visa sa-si publice cu mana lui toate scrierile, urmau sa se intinda pe urmatorii 15 ani. In anul 1927, abia cand Arghezi implinea 47 de ani, ii apare primul volum de poezii, Cuvinte potrivite , iar anul urmator il gaseste in pozitia de director al nou infiintatului ziar Bilete de papagal .
In anul 1929, Arghezi debuteaza in proza, cu volumul Icoane de lemn , iar doi ani mai tarziu ii este publicat volumul de versuri Flori de mucigai , legat, ca dealtfel si Poarta neagra , de anii de detentie.
Dupa decizia Consiliului de Administratie al Radioului public din 26 februarie 1930, la 1 martie 1930, intr-o perioada in care invatamantul superior din tara noastra era intr-o decadere simtitoare, era inaugurata emisiunea Universitatea Radio, care a reprezentat o mare provocare atat pentru ascultatori, care aveau posibilitatea de a lua contact cu elita intelectualitatii, dar si pentru respectivii moderatori care s-au vazut nevoiti sa-si adapteze stilul si tematica conferintelor...
