S-a întâmplat în 15 iunie 1889
S-a intamplat in 15 iunie 1889: A murit poetul national Mihai Eminescu, membru post-mortem al Academiei Romane. Mihai (Eminovici) Eminescu (n. 15 ianuarie 1850 la Botosani m. Bucuresti), de profesie jurnalist, poet, prozator, ales post-mortem membru al Academiei Romane la 28 octombrie 1948. Este considerat de criticii literari poetul national al Romaniei, fiind supranumit []The post S-a intamplat in 15 iunie 1889 appeared first on Jurnal Spiritual.
S-a intamplat in 15 iunie 1889 was first posted on iunie 15, 2020 at 5:40 am. 2020 Jurnal Spiritual. Use of this feed is for personal non-commercial use only. If you are not reading this article in your feed reader, then the site is guilty of copyright infringement. Please contact me at ionutalexpanait@gmail.comS-a intamplat in 15 iunie 1889: A murit poetul national Mihai Eminescu, membru post-mortem al Academiei Romane. Mihai (Eminovici) Eminescu (n. 15 ianuarie 1850 la Botosani m. Bucuresti), de profesie jurnalist, poet, prozator, ales post-mortem membru al Academiei Romane la 28 octombrie 1948. Este considerat de criticii literari poetul national al Romaniei, fiind supranumit luceafarul poeziei romanesti , dar si cel mai important reprezentant al romantismului din literatura romaneasca. Totodata, Eminescu s-a implicat in activitatile Societatii literare Junimea si a fost redactor-sef al ziarului Timpul , oficios al Partidului Conservator. Mihai Eminescu este primul care a facut din limba romana un adevarat obiect de arta, in conditiile in care poezia romaneasca, nesigura, se afla abia la inceputurile sale. Erudit prin complexitatea cunostintelor acumulate (a studiat filosofia, dreptul, medicina, a fost interesat de economie, sociologie si alte discipline) a avut un real succes in cariera de jurnalist, articolele sale de critica literara, sociala si politica fiind publicate in Timpul si Curierul de Iasi . Intreaga sa activitate de ziarist a fost pusa in slujba dreptului la existenta nationala a poporului roman, sustinand in articolele sale cauza romanilor din Transilvania si din Bucovina. Boala si moartea sa prematura (bolnav de manie depresiva, a decedat la numai 39 de ani) au intrerupt ascendenta unui talent care abia atunci ajungea la maturitatea creatiei sale si care avea potentialul de a deveni cu adevarat un poet de talie mondiala.
Asupra bolii si mortii sale, circumstantele nu au fost nici pana astazi pe deplin elucidate. In perioada comunista, imaginea lui Eminescu, care era oricum un simbol national, a fost intens folosita in scopul propagandei nationaliste comuniste, Eminescu fiind portretizat exclusiv ca un poet desavarsit, in timp ce scrierile sale filozofice si politice inainte adoptate si folosite in propria ideologie de catre dreapta nationalista au fost marginalizate pentru continutul lor critic si pe alocuri radical.
Publicistica politica a lui Eminescu poate fi considerata drept cel mai bun manual de jurnalism national . In ultimii ani, Academia Romana a inceput publicarea unei editii facsimilate a operelor complete ale acestuia (23 volume), pentru a facilita o mai buna cunoastere si studiere a operei lui Eminescu. Cu privire la data si locul nasterii poetului nostru national exista mai multe date contradictorii. Adolescentul Eminescu si-a notat propria data a nasterii in registrele Junimii ca fiind 20 decembrie 1849, iar in arhivele gimnaziului de la Cernauti este trecuta data de 14 decembrie 1849. Data oficiala de nastere a poetului este avansata de Titu Maiorescu in lucrarea sa Eminescu si poeziile lui . Acesta preia mai multe cercetari efectuate de N. D. Giurescu, care in urma studierii mai multor surse, printre care si un dosar cu note despre botezuri din arhiva Bisericii Domnesti din Botosani. Din toate aceste documente rezulta ca Mihai Eminescu s-a nascut la data de 15 ianuarie 1850, fapt confirmat si de sora mai mare a acestuia, Aglae Drogli. Actul de botez al copilului din 21 ianuarie 1850 este singurul document autentic cu privire la data nasterii poetului, pe care l-au semnat alaturi de preotul Ioan Stamate, econom la biserica Uspenia (Adormirea Maicii Domnului) din Botosani, stolnicul Vasile Iurascu, bunicul din partea mamei, care i-a fost nas, si cei doi parinti. Mihai era fiul unei familii din comuna Ipotesti, judetul Botosani. Parintii sai, Gheorghe Eminovici si Raluca Jurascu, au avut impreuna unsprezece copii dintre care Mihai a fost cel de-al saptelea. Cu exceptia lui Matei (n. 1856), care a fost ofiter si a trait 73 de ani, toti au avut un destin dramatic. Matei a fost cel care a pus in circulatie o alta data a nasterii lui Mihai, sustinand ca a vazut pe o Psaltire a lui Gheorghe Eminovici insemnarea: Astazi, 20 decembrie, anul 1849, la patru ceasuri si cincisprezece minute evropienesti s-au nascut fiul nostru Mihai . Din cel putin doua motive informatia este discutabila: nimeni altcineva nu a mai vazut acea Psaltire si, dupa cum au dovedit unele documente de arhiva, pe 21 decembrie, Gheorghe Eminovici se afla la Iasi, unde intocmea o procura unui avocat, in vederea legalizarii, la care a fost martor in ziua de 23 decembrie . Tatal poetului, caminarul Gheorghe Eminovici era descendent al unei familii de ardeleni stramutati in Moldova, iar mama sa, Raluca Iurasc se tragea dintr-o familie de moldoveni cu vechi atestari boieresti, tatal sau fiind stolnic in satul Joldesti. Bunicul poetului, Vasile Eminovici, a fost cantaret in strana in satul Calinestii lui Cuparencu, care se afla in comuna erbauti.
Intre 1850 si 1858 si-a petrecut copilaria la Botosani si la Ipotesti, in casa parinteasca si prin imprejurimi. Avea o totala libertate de miscare si de contact cu oamenii si cu natura, mai tarziu evocand aceasta stare in poeziile Fiind baiet paduri cutreieram sau O, ramai. Intre 1858 si 1866 a urmat cu intermitente scoala primara greco-orientala din Cernauti, apoi gimnaziul la Cernauti si Botosani. A terminat clasa a IV-a clasificat al cincilea din 82 de elevi, dupa care a facut doua clase de gimnaziu. A parasit scoala in 1863, revenind ca privatist in 1865 si a plecat din nou in 1866. A fost copist in administratia judetului Botosani pentru o scurta perioada, dupa care s-a intors la Cernauti pentru a-si trece examenele restante. La Botosani avea grija si de biblioteca profesorului sau, Aron Pumnul. A fost angajat la diverse institutii din Botosani, la tribunal si la primarie si a pribegit cu trupa de actori Tardini-Vladicescu. Eminescu a debutat in anul 1866 cu poezia La mormantul lui Aron Pumnul care a aparut in brosura scoasa la moartea dascalului sau, Lacramioarele invataceilor gimnazisti din Cernauti la mormantul prea iubitului lor profesor Arune Pumnul. Sub numele de Mihai Eminescu, si nu sub cel de Mihai Eminovici, i-a aparut in acelasi an la 25 februarie/9 martie (stil nou) poezia De-as avea in revista Familia din Pesta, a lui Iosif Vulcan. Iosif Vulcan i-a schimbat numele in Mihai Eminescu, adoptat apoi de poet, si de alti membri ai familiei sale. In 1867 a fost sufleur si copist in trupa lui Iorgu Caragiale din Bucuresti, iar in anul urmator a colindat din luna mai pana toamna impreuna cu trupa lui Matei Pascaly prin Transilvania si Banat (Brasov, Sibiu, Oravita, Timisoara, Arad). In toamna anului 1868 s-a angajat sufleur si copist...
S-a intamplat in 15 iunie 1889 was first posted on iunie 15, 2020 at 5:40 am. 2020 Jurnal Spiritual. Use of this feed is for personal non-commercial use only. If you are not reading this article in your feed reader, then the site is guilty of copyright infringement. Please contact me at ionutalexpanait@gmail.comS-a intamplat in 15 iunie 1889: A murit poetul national Mihai Eminescu, membru post-mortem al Academiei Romane. Mihai (Eminovici) Eminescu (n. 15 ianuarie 1850 la Botosani m. Bucuresti), de profesie jurnalist, poet, prozator, ales post-mortem membru al Academiei Romane la 28 octombrie 1948. Este considerat de criticii literari poetul national al Romaniei, fiind supranumit luceafarul poeziei romanesti , dar si cel mai important reprezentant al romantismului din literatura romaneasca. Totodata, Eminescu s-a implicat in activitatile Societatii literare Junimea si a fost redactor-sef al ziarului Timpul , oficios al Partidului Conservator. Mihai Eminescu este primul care a facut din limba romana un adevarat obiect de arta, in conditiile in care poezia romaneasca, nesigura, se afla abia la inceputurile sale. Erudit prin complexitatea cunostintelor acumulate (a studiat filosofia, dreptul, medicina, a fost interesat de economie, sociologie si alte discipline) a avut un real succes in cariera de jurnalist, articolele sale de critica literara, sociala si politica fiind publicate in Timpul si Curierul de Iasi . Intreaga sa activitate de ziarist a fost pusa in slujba dreptului la existenta nationala a poporului roman, sustinand in articolele sale cauza romanilor din Transilvania si din Bucovina. Boala si moartea sa prematura (bolnav de manie depresiva, a decedat la numai 39 de ani) au intrerupt ascendenta unui talent care abia atunci ajungea la maturitatea creatiei sale si care avea potentialul de a deveni cu adevarat un poet de talie mondiala.
Asupra bolii si mortii sale, circumstantele nu au fost nici pana astazi pe deplin elucidate. In perioada comunista, imaginea lui Eminescu, care era oricum un simbol national, a fost intens folosita in scopul propagandei nationaliste comuniste, Eminescu fiind portretizat exclusiv ca un poet desavarsit, in timp ce scrierile sale filozofice si politice inainte adoptate si folosite in propria ideologie de catre dreapta nationalista au fost marginalizate pentru continutul lor critic si pe alocuri radical.
Publicistica politica a lui Eminescu poate fi considerata drept cel mai bun manual de jurnalism national . In ultimii ani, Academia Romana a inceput publicarea unei editii facsimilate a operelor complete ale acestuia (23 volume), pentru a facilita o mai buna cunoastere si studiere a operei lui Eminescu. Cu privire la data si locul nasterii poetului nostru national exista mai multe date contradictorii. Adolescentul Eminescu si-a notat propria data a nasterii in registrele Junimii ca fiind 20 decembrie 1849, iar in arhivele gimnaziului de la Cernauti este trecuta data de 14 decembrie 1849. Data oficiala de nastere a poetului este avansata de Titu Maiorescu in lucrarea sa Eminescu si poeziile lui . Acesta preia mai multe cercetari efectuate de N. D. Giurescu, care in urma studierii mai multor surse, printre care si un dosar cu note despre botezuri din arhiva Bisericii Domnesti din Botosani. Din toate aceste documente rezulta ca Mihai Eminescu s-a nascut la data de 15 ianuarie 1850, fapt confirmat si de sora mai mare a acestuia, Aglae Drogli. Actul de botez al copilului din 21 ianuarie 1850 este singurul document autentic cu privire la data nasterii poetului, pe care l-au semnat alaturi de preotul Ioan Stamate, econom la biserica Uspenia (Adormirea Maicii Domnului) din Botosani, stolnicul Vasile Iurascu, bunicul din partea mamei, care i-a fost nas, si cei doi parinti. Mihai era fiul unei familii din comuna Ipotesti, judetul Botosani. Parintii sai, Gheorghe Eminovici si Raluca Jurascu, au avut impreuna unsprezece copii dintre care Mihai a fost cel de-al saptelea. Cu exceptia lui Matei (n. 1856), care a fost ofiter si a trait 73 de ani, toti au avut un destin dramatic. Matei a fost cel care a pus in circulatie o alta data a nasterii lui Mihai, sustinand ca a vazut pe o Psaltire a lui Gheorghe Eminovici insemnarea: Astazi, 20 decembrie, anul 1849, la patru ceasuri si cincisprezece minute evropienesti s-au nascut fiul nostru Mihai . Din cel putin doua motive informatia este discutabila: nimeni altcineva nu a mai vazut acea Psaltire si, dupa cum au dovedit unele documente de arhiva, pe 21 decembrie, Gheorghe Eminovici se afla la Iasi, unde intocmea o procura unui avocat, in vederea legalizarii, la care a fost martor in ziua de 23 decembrie . Tatal poetului, caminarul Gheorghe Eminovici era descendent al unei familii de ardeleni stramutati in Moldova, iar mama sa, Raluca Iurasc se tragea dintr-o familie de moldoveni cu vechi atestari boieresti, tatal sau fiind stolnic in satul Joldesti. Bunicul poetului, Vasile Eminovici, a fost cantaret in strana in satul Calinestii lui Cuparencu, care se afla in comuna erbauti.
Intre 1850 si 1858 si-a petrecut copilaria la Botosani si la Ipotesti, in casa parinteasca si prin imprejurimi. Avea o totala libertate de miscare si de contact cu oamenii si cu natura, mai tarziu evocand aceasta stare in poeziile Fiind baiet paduri cutreieram sau O, ramai. Intre 1858 si 1866 a urmat cu intermitente scoala primara greco-orientala din Cernauti, apoi gimnaziul la Cernauti si Botosani. A terminat clasa a IV-a clasificat al cincilea din 82 de elevi, dupa care a facut doua clase de gimnaziu. A parasit scoala in 1863, revenind ca privatist in 1865 si a plecat din nou in 1866. A fost copist in administratia judetului Botosani pentru o scurta perioada, dupa care s-a intors la Cernauti pentru a-si trece examenele restante. La Botosani avea grija si de biblioteca profesorului sau, Aron Pumnul. A fost angajat la diverse institutii din Botosani, la tribunal si la primarie si a pribegit cu trupa de actori Tardini-Vladicescu. Eminescu a debutat in anul 1866 cu poezia La mormantul lui Aron Pumnul care a aparut in brosura scoasa la moartea dascalului sau, Lacramioarele invataceilor gimnazisti din Cernauti la mormantul prea iubitului lor profesor Arune Pumnul. Sub numele de Mihai Eminescu, si nu sub cel de Mihai Eminovici, i-a aparut in acelasi an la 25 februarie/9 martie (stil nou) poezia De-as avea in revista Familia din Pesta, a lui Iosif Vulcan. Iosif Vulcan i-a schimbat numele in Mihai Eminescu, adoptat apoi de poet, si de alti membri ai familiei sale. In 1867 a fost sufleur si copist in trupa lui Iorgu Caragiale din Bucuresti, iar in anul urmator a colindat din luna mai pana toamna impreuna cu trupa lui Matei Pascaly prin Transilvania si Banat (Brasov, Sibiu, Oravita, Timisoara, Arad). In toamna anului 1868 s-a angajat sufleur si copist...
