S-a întâmplat în 14 iunie 1982
S-a intamplat in 14 iunie 1982: Fortele militare argentiniene s-au predat unitatilor britanice din Insulele Falkland. Sfarsitul Razboiului din Malvine. Razboiul (din Insulele) Falkland, cunoscut si sub numele de Conflictul din Insulele Falkland, sau Criza din Insulele Falkland, cu denumirea populara de Razboiul Malvinelor (in spaniola Guerra de las Malvinas), sau Razboiul din Atlanticul de []The post S-a intamplat in 14 iunie 1982 appeared first on Jurnal Spiritual.
S-a intamplat in 14 iunie 1982 was first posted on iunie 14, 2020 at 5:35 am. 2020 Jurnal Spiritual. Use of this feed is for personal non-commercial use only. If you are not reading this article in your feed reader, then the site is guilty of copyright infringement. Please contact me at ionutalexpanait@gmail.comS-a intamplat in 14 iunie 1982: Fortele militare argentiniene s-au predat unitatilor britanice din Insulele Falkland. Sfarsitul Razboiului din Malvine. Razboiul (din Insulele) Falkland, cunoscut si sub numele de Conflictul din Insulele Falkland, sau Criza din Insulele Falkland, cu denumirea populara de Razboiul Malvinelor (in spaniola Guerra de las Malvinas), sau Razboiul din Atlanticul de Sud (Guerra del Atl ntico Sur), a fost un conflict militar cu durata de zece saptamani, intre Argentina si Regatul Unit al Marii Britanii, motivul disputei fiind doua teritorii britanice de peste mari (British Overseas Territories), respectiv Insulele Falkland si Insulele Georgia de Sud si Sandwich de Sud. Conflictul militar a inceput vineri, 2 aprilie 1982, prin invadarea si ocuparea Insulelor Falkland, urmata in ziua urmatoare, de invadarea si ocuparea Insulelor Georgia de Sud si Sandwich de Sud, pentru a restabili suveranitatea argentiniana asupra acestora. Trei zile mai tarziu, guvernul britanic a trimis o forta navala de interventie pentru a alunga cu forta armelor trupele argentiniene care ocupasera insulele. Conflictul militar s-a incheiat dupa 74 de zile, prin capitularea fortelor argentiniene in 14 iunie 1982, si restabilirea controlului britanic asupra insulelor. In urma conflictului, 649 militari argentinieni, 255 militari britanici, si trei localnice din insule si-au pierdut viata. Conflictul a constituit punctul culminant al conflictului prelungit timp de aproape 150 de ani dintre Argentina si Marea Britanie pe tema suveranitatii asupra acestor insule din sudul Atlanticului. Argentina a sustinut ca inca din sec.19 aceste insule au fost teritoriu argentinianin consecinta, guvernul argentinian a dispus ocuparea insulelor ca o restabilire a suveranitatii asupra unui teritoriu ce apartinea de drept Argentinei. Guvernul britanic a considerat actiunea argentiniana ca o invazie a unui teritoriu care apartinea Marii Britanii inca din sec.19. Nici unul din statele beligerante nu a facut in mod oficial vreo declaratie de razboi, iar ostilitatile s-au limitat numai la teritoriul insulelor, apele teritoriale si spatiul aerian corespunzator. Conflictul militar a avut un puternic impact asupra ambelor tari, constituind subiectul unui numar de carti, articole, filme si cantece.
Sentimentul national a crescut mult in Argentina, infrangerea declansand proteste in toata tara contra juntei militare de guvernamant, precipitand caderea acesteia. In Marea Britanie, Partidul Conservator, aflat la guvernare, sustinut de victoria militara asupra argentinienilor, a castigat din nou alegerile. Efectul cultural si politic a fost mai puternic in Argentina, unde a ramas un etern subiect de discutie si un motiv de frustrare pentru poporul argentinian. Nu am sa fac o descriere a tuturor operatiilor militare desfasurate de-o parte si de alta ci am sa ma rezum la finalul acestui conflict militar S-au scris carti multe despre conflict si nu as putea rezuma prea concis intreaga desfasurare a ostilitatilor In noaptea de 11 iunie, dupa mai multe zile de recunoastere a terenului si intensa activitate logistica, fortele britanice au lansat un atac nocturn cu forta unei brigazi, impotriva cercului de coline bine aparat din jurul localitatii Stanley. Unitati ale Brigazii 3 Comando din Royal Marines, sprijinite cu foc de artilerie de pe navele britanice, au atacat fortele argentiniene. Atacul a fost compus din trei angajamente principale: lupta de la Mount Harriet, lupta de la Two Sisters, si lupta de la Mount Longdon. Mount Harriet a fost cucerit cu pretul pierderii a doi soldati britanici si 18 argentinieni. La Two Sisters, britanicii au intampinat o puternica rezistenta din partea argentinienilor, dar si-au atins toate obiectivele. Cea mai grea confruntare a fost la Mount Longdon, unde britanicii au fost intampinati cu foc de infanterie, mitraliere, foc de artilerie si aruncatoare de bombe, lunetisti si ambuscade. Cu toate acestea, britanicii au continuat sa avanseze spre pozitiile argentiniene. In cursul acestei confruntari, 13 militari britanici au fost ucisi atunci cand nava HMS Glamorgan , care se apropiase prea mult de mal, a fost lovita de o racheta Exocet MM38, lansata de pe o platforma tractata, pe care tehnicienii argentinieni improvizasera o baza de lansare, folosind un lansator recuperat de pe distrugatorul ARA Segu . In aceeasi zi, sergentul Ian McKay, din plutonul 4, compania B, din organica Regimentului 3 Para Commando, a fost ucis in cursul unui atac cu grenade asupra unui buncar argentinian.
A fost decorat post-mortem cu Victoria Cross. Dupa o noapte de lupte grele, toate obiectivele pe care si le propusesera britanicii au fost atinse.
Ambele parti au suferit pierderi grele. In noaptea de 13 iunie a inceput a doua faza a atacului, presiunea asupra argentinienilor fiind mentinuta pe toata durata zilei. Trupele din organica Regimentului 2 Para Commando, sprijinite de vehicule de recunoastere CVRT (Combat Vehicle Reconnaissance), incarcate cu militari britanici, au capturat punctul Wireless Ridge.
Pierderile au fost de 3 soldati britanici si 25 soldati argentinieni. Batalionul 2 al Regimentului Scots Guards a capturat Mount Tumbledown, pierderile fiind de 10 militari britanici si 30 militari argentinieni. Odata ce ultimul obstacol natural, Mount Tumbledown, a fost cucerit, apararea argentiniana din jurul localitatii Stanley a inceput sa dea semne de slabiciune. Inca de dimineata, un comandant de companie a fost ucis, iar ofiterii subalterni nu stiau ce decizie sa ia. Un militar argentinian din Regimentul 3, Santiago Carrizo, a povestit cum un comandant de pluton le-a ordonat oamenilor sai sa ocupe pozitii de lupta in casele din vecinatate, spunand: daca ciobanii se impotrivesc, impuscati-i . Intreaga companie a refuzat sa execute ordinul. Incetarea...
S-a intamplat in 14 iunie 1982 was first posted on iunie 14, 2020 at 5:35 am. 2020 Jurnal Spiritual. Use of this feed is for personal non-commercial use only. If you are not reading this article in your feed reader, then the site is guilty of copyright infringement. Please contact me at ionutalexpanait@gmail.comS-a intamplat in 14 iunie 1982: Fortele militare argentiniene s-au predat unitatilor britanice din Insulele Falkland. Sfarsitul Razboiului din Malvine. Razboiul (din Insulele) Falkland, cunoscut si sub numele de Conflictul din Insulele Falkland, sau Criza din Insulele Falkland, cu denumirea populara de Razboiul Malvinelor (in spaniola Guerra de las Malvinas), sau Razboiul din Atlanticul de Sud (Guerra del Atl ntico Sur), a fost un conflict militar cu durata de zece saptamani, intre Argentina si Regatul Unit al Marii Britanii, motivul disputei fiind doua teritorii britanice de peste mari (British Overseas Territories), respectiv Insulele Falkland si Insulele Georgia de Sud si Sandwich de Sud. Conflictul militar a inceput vineri, 2 aprilie 1982, prin invadarea si ocuparea Insulelor Falkland, urmata in ziua urmatoare, de invadarea si ocuparea Insulelor Georgia de Sud si Sandwich de Sud, pentru a restabili suveranitatea argentiniana asupra acestora. Trei zile mai tarziu, guvernul britanic a trimis o forta navala de interventie pentru a alunga cu forta armelor trupele argentiniene care ocupasera insulele. Conflictul militar s-a incheiat dupa 74 de zile, prin capitularea fortelor argentiniene in 14 iunie 1982, si restabilirea controlului britanic asupra insulelor. In urma conflictului, 649 militari argentinieni, 255 militari britanici, si trei localnice din insule si-au pierdut viata. Conflictul a constituit punctul culminant al conflictului prelungit timp de aproape 150 de ani dintre Argentina si Marea Britanie pe tema suveranitatii asupra acestor insule din sudul Atlanticului. Argentina a sustinut ca inca din sec.19 aceste insule au fost teritoriu argentinianin consecinta, guvernul argentinian a dispus ocuparea insulelor ca o restabilire a suveranitatii asupra unui teritoriu ce apartinea de drept Argentinei. Guvernul britanic a considerat actiunea argentiniana ca o invazie a unui teritoriu care apartinea Marii Britanii inca din sec.19. Nici unul din statele beligerante nu a facut in mod oficial vreo declaratie de razboi, iar ostilitatile s-au limitat numai la teritoriul insulelor, apele teritoriale si spatiul aerian corespunzator. Conflictul militar a avut un puternic impact asupra ambelor tari, constituind subiectul unui numar de carti, articole, filme si cantece.
Sentimentul national a crescut mult in Argentina, infrangerea declansand proteste in toata tara contra juntei militare de guvernamant, precipitand caderea acesteia. In Marea Britanie, Partidul Conservator, aflat la guvernare, sustinut de victoria militara asupra argentinienilor, a castigat din nou alegerile. Efectul cultural si politic a fost mai puternic in Argentina, unde a ramas un etern subiect de discutie si un motiv de frustrare pentru poporul argentinian. Nu am sa fac o descriere a tuturor operatiilor militare desfasurate de-o parte si de alta ci am sa ma rezum la finalul acestui conflict militar S-au scris carti multe despre conflict si nu as putea rezuma prea concis intreaga desfasurare a ostilitatilor In noaptea de 11 iunie, dupa mai multe zile de recunoastere a terenului si intensa activitate logistica, fortele britanice au lansat un atac nocturn cu forta unei brigazi, impotriva cercului de coline bine aparat din jurul localitatii Stanley. Unitati ale Brigazii 3 Comando din Royal Marines, sprijinite cu foc de artilerie de pe navele britanice, au atacat fortele argentiniene. Atacul a fost compus din trei angajamente principale: lupta de la Mount Harriet, lupta de la Two Sisters, si lupta de la Mount Longdon. Mount Harriet a fost cucerit cu pretul pierderii a doi soldati britanici si 18 argentinieni. La Two Sisters, britanicii au intampinat o puternica rezistenta din partea argentinienilor, dar si-au atins toate obiectivele. Cea mai grea confruntare a fost la Mount Longdon, unde britanicii au fost intampinati cu foc de infanterie, mitraliere, foc de artilerie si aruncatoare de bombe, lunetisti si ambuscade. Cu toate acestea, britanicii au continuat sa avanseze spre pozitiile argentiniene. In cursul acestei confruntari, 13 militari britanici au fost ucisi atunci cand nava HMS Glamorgan , care se apropiase prea mult de mal, a fost lovita de o racheta Exocet MM38, lansata de pe o platforma tractata, pe care tehnicienii argentinieni improvizasera o baza de lansare, folosind un lansator recuperat de pe distrugatorul ARA Segu . In aceeasi zi, sergentul Ian McKay, din plutonul 4, compania B, din organica Regimentului 3 Para Commando, a fost ucis in cursul unui atac cu grenade asupra unui buncar argentinian.
A fost decorat post-mortem cu Victoria Cross. Dupa o noapte de lupte grele, toate obiectivele pe care si le propusesera britanicii au fost atinse.
Ambele parti au suferit pierderi grele. In noaptea de 13 iunie a inceput a doua faza a atacului, presiunea asupra argentinienilor fiind mentinuta pe toata durata zilei. Trupele din organica Regimentului 2 Para Commando, sprijinite de vehicule de recunoastere CVRT (Combat Vehicle Reconnaissance), incarcate cu militari britanici, au capturat punctul Wireless Ridge.
Pierderile au fost de 3 soldati britanici si 25 soldati argentinieni. Batalionul 2 al Regimentului Scots Guards a capturat Mount Tumbledown, pierderile fiind de 10 militari britanici si 30 militari argentinieni. Odata ce ultimul obstacol natural, Mount Tumbledown, a fost cucerit, apararea argentiniana din jurul localitatii Stanley a inceput sa dea semne de slabiciune. Inca de dimineata, un comandant de companie a fost ucis, iar ofiterii subalterni nu stiau ce decizie sa ia. Un militar argentinian din Regimentul 3, Santiago Carrizo, a povestit cum un comandant de pluton le-a ordonat oamenilor sai sa ocupe pozitii de lupta in casele din vecinatate, spunand: daca ciobanii se impotrivesc, impuscati-i . Intreaga companie a refuzat sa execute ordinul. Incetarea...
