() Dragii mei, nu se poate ca preotii sa lipseasca de la aceste adunari fratesti, pentru ca lucrarea Oastei Domnului ne-a venit noua printr-un preot si nu prin oarecare preot, ci printr-un preot deosebit: preotul Iosif Trifa, pe care il cunoastem din scrierile sale. Nu se poate deci sa nu apreciem noi, preotii, si sa []() Dragii mei, nu se poate ca preotii sa lipseasca de la aceste adunari fratesti, pentru ca lucrarea Oastei Domnului ne-a venit noua printr-un preot si nu prin oarecare preot, ci printr-un preot deosebit: preotul Iosif Trifa, pe care il cunoastem din scrierile sale. Nu se poate deci sa nu apreciem noi, preotii, si sa nu ne bucuram de oamenii duhovnicesti ca din aceia firesti sunt la tot pasul. Cat de drag iti este sa asculti si sa vezi frati si surori care, chiar prin tinuta vietii lor, prin imbracaminte, prin fapte, mai ales, prin vorba lor linistita si cumpanita si plina de intelepciune, isi traiesc zilele acestei vieti pamantesti si inteleg asa cum trebuie sa-si inteleaga rostul mantuirii propriului suflet sau inteleg indemnul liturgic: Pe noi insine si unii pe altii si toata viata noastra lui Hristos-Dumnezeu sa o dam.

Multumesc lui Dumnezeu ca m-a invrednicit sa vin la acest mormant minunat care m-a fascinat de cand l-am vazut, nu numai prin albul imaculat al zapezii, care vorbeste despre curatia vietii pastrate de catre fratele Traian, de atunci, de tanar, de copil, de cand a facut legamantul acela cu Domnul si pe care si l-a tinut pana la sfarsitul vietii sale.

Se cade sa se vorbeasca mereu de rugaciune, intrucat ea este hrana sufletului si pentru ca noi stam in aceasta seara la capataiul unui om al rugaciunii; la capataiul aceluia care s-a rugat asa cum noi trebuie sa ne rugam oricand si in tot locul, asa cum el s-a rugat. i daca ne aducem aminte in ce loc a facut el legamantul cu Dumnezeu, ne impresioneaza adanc, pentru ca, iata, nu trebuie sa fii teolog mare ca sa stii sa te rogi, ci, cum vorbeste un copil cu tatal sau, asa trebuie sa fie rugaciunea noastra cu Dumnezeu: cu incredere si cu credinta ca ceea ce cerem vom si primi. ()Ne aflam deci la capataiul unui frate intru Hristos, care a patimit mult pentru lucrarea Oastei, pentru credinta noastra buna si strabuna, asa cum o numea el, acest frate al nostru mai mare, sau sa-l numim prieten, sa-l numim parinte Oricum l-am numi, cred ca facem un lucru bun si duhul sau se bucura astazi.

Daca citim istoria vietii sale, vedem ca el uneori era singur. Iata ca acum nu mai este singur. Sunt sute si mii, uneori. i chiar daca cu trupul nu sunt azi aici fratii si...