S-a intamplat in 24 iunie 1818: S-a nascut Ion Ionescu de la Brad, agronom si economist, intemeietorul scolii romanesti de agronomie, membru al Academiei Romane; a organizat primul serviciu de statistica din Moldova.

Ion Ionescu de la Brad (d. 16 decembrie/30 decembrie 1891, Brad, comuna Filipeni, judetul Bacau), agronom, economist, om politic, participant la Revolutia de []The post S-a intamplat in 24 iunie 1818 appeared first on Jurnal Spiritual.

S-a intamplat in 24 iunie 1818 was first posted on iunie 24, 2020 at 4:12 am. 2020 Jurnal Spiritual. Use of this feed is for personal non-commercial use only. If you are not reading this article in your feed reader, then the site is guilty of copyright infringement. Please contact me at ionutalexpanait@gmail.comS-a intamplat in 24 iunie 1818: S-a nascut Ion Ionescu de la Brad, agronom si economist, intemeietorul scolii romanesti de agronomie, membru al Academiei Romane; a organizat primul serviciu de statistica din Moldova.

Ion Ionescu de la Brad (d. 16 decembrie/30 decembrie 1891, Brad, comuna Filipeni, judetul Bacau), agronom, economist, om politic, participant la Revolutia de la 1848 din Muntenia, a promovat agricultura bazata pe metodele tehnice moderne si pe principii economice de organizare. A contribuit la dezvoltarea stiintelor agronomice in Romania si este precursor al silviculturii romanesti. A sustinut neincetat dreptul taranilor la improprietarire. S-a nascut la 24 iunie 1818 la Roman intr-o veche familie romaneasca. Parintii sai, Ion si Safta Isacescu erau de conditie modesta. La varsta de 7 ani, impreuna cu fratele sau Nicolae Ionescu, a fost dat la scoala de la Episcopie din Roman, unde a invatat in greceste. Apoi a trecut pe la Biserica Alba si pe la scoala domneasca din Roman, unde a fost botezat Ionescu si unde a invatat in romaneste. Gimnaziul l-a urmat la scoala Trei Ierarhi din Iasi, unde a invatat istoria si retorica cu Gheorghe Saulescu, latina si matematica cu Vasile Fabian si filosofia cu Eftimie Murgu. Fiindca era un elev exceptional, directorul Gheorghe Asachi, l-a trecut la Academia Mihaileana, unde a indeplinit si functia de profesor pentru clasele gimnaziale, iar mai apoi profesor de romana si de istorie universala de treapta a doua. Rezultatele sale il recomandau tot mai mult catre filologie si literatura, insa contextul economic de profunda schimbare instaurat dupa Pacea de la Adrianopol si obtinerea libertatii comertului, a schimbat prioritatile multora dintre studenti si pe a tanarului Ionescu. De remarcat ca in aceasta perioada a studiat franceza cu profesorul francez Maisonabe (rector al Academiei), acelasi care l-a indemnat si apoi l-a ajutat sa-si continue studiile superioare in Franta. Sustinut cu o bursa de studii de Mihail Sturza si condus de profesorul Maisonabe, s-a dus la Roville, in Franta, pentru a studia agricultura la o scoala-ferma specializata. La Roville exista si o statiune experimentala unde se efectuau cercetari agricole. Dupa un an si jumatate petrecut aici, a mers mai departe la Auxerres, in regiunea Champagne, unde a invatat viticultura si fabricarea sampaniei, apoi la Bois-de-Senant, in apropiere de Paris, unde s-a ocupat cu sericicultura. S-a inscris apoi la Sorbona si a studiat fizica, chimia si istoria naturala.

A mai urmat si cursul de botanica la Jardin-des-Plantes si pe cel de economie politica la Conservatorul de arte si meserii. In 1841, terminat periplul de studii in Franta, a revenit in tara inarmat cu un bagaj de cunostinte considerabil si dornic de a pune in aplicare cunostintele acumulate. Prima sa misiune incredintata de domnitor a fost cea de administrator la Vacaria Domneasca de la Cioara. Cu aceasta ocazie a fost nevoit sa studieze si zootehnia si in acest scop a tradus lucrarea agronomului scotian David Low intitulata Vitele albe di Engliterra . In paralel si-a reluat activitatea de profesor la Academia Mihaileana. In anul 1846 a facut o serie de calatorii de documentare in Franta, Anglia, Elvetia si Italia. Dupa ce s-a intors a fost facut contabil la domeniile lui Mihail Sturza. Preocupat de emanciparea economica a taranilor, a inceput sa publice articole de specialitate in diferite reviste de larga audienta, materiale in care arata metode agricole si de lucru moderne. In acelasi scop a editat Calendarul pentru bunul gospodar, care a avut o importanta deosebita. Mai tarziu a publicat si studiul intitulat Ferma modela si Institutul de agricultura in Moldova . Pe fondul intensificarii miscarii nationale, Ion Ionescu s-a alaturat luptatorilor moldoveni, animat si de preocuparea pentru emanciparea politica a clacasilor, convins de necesitatea improprietaririi taranilor. De aceea el a fost insarcinat in Comisia delegatilor boieri si tarani sa se ocupe cu problema improprietaririi taranilor. In cadrul Comisiei a propus ca taranii sa fie eliberati de boieri si improprietariti cu pamant, pe care tot ei sa-l rascumpere. Pentru aceasta atitudine si-a atras ura boierilor, iar cand turcii au ocupat Bucurestii, Ion Ionescu a fost prins si trimis in exil la Constantinopol. Ajutat de Ion Ghica, a reusit sa scape de internarea la Brusa, dar cand a mers in vizita la revolutionarii romani aflati acolo, el s-a ocupat in paralel si de studierea agriculturii din acea localitate si a publicat o brosura intitulata Excursion agricole a Brousse (1848). Studiul cu pricina a atras atentia autoritatilor turcesti, care l-au numit membru in Consiliul de agricultura de la San Stefano. Este insarcinat sa studieze si alte regiuni ale Imperiului Otoman si astfel in aceasta perioada cerceteaza si publica:...