S-a intamplat in 12 iulie 1797: A murit Ienachita Vacarescu, istoric, filolog si poet; in 1787 a tiparit Observatii sau bagari de seama asupra regulelor si oranduielilor gramaticii rumanesti , prima gramatica in limba romana; autor, intre altele, de dictionare bilingve (roman-german, german-roman si roman-turc, turc-roman). Este autorul celei dintai gramatici romanesti tiparite (1787), care, pe []The post S-a intamplat in 12 iulie 1797 appeared first on Jurnal Spiritual.

S-a intamplat in 12 iulie 1797 was first posted on iulie 12, 2020 at 2:26 am. 2020 Jurnal Spiritual. Use of this feed is for personal non-commercial use only. If you are not reading this article in your feed reader, then the site is guilty of copyright infringement. Please contact me at ionutalexpanait@gmail.comS-a intamplat in 12 iulie 1797: A murit Ienachita Vacarescu, istoric, filolog si poet; in 1787 a tiparit Observatii sau bagari de seama asupra regulelor si oranduielilor gramaticii rumanesti , prima gramatica in limba romana; autor, intre altele, de dictionare bilingve (roman-german, german-roman si roman-turc, turc-roman). Este autorul celei dintai gramatici romanesti tiparite (1787), care, pe langa diversele categorii gramaticale, cuprinde si un capitol de prozodie, ilustrat cu exemple originale (n. 1740). Ienachita Vacarescu era descendentul uneia dintre cele mai vechi si mai puternice familii boieresti din ara Romaneasca. Dincolo de multele legende legate de inaintasii sai, trebuie amintit bunicul, Ianache Vacarescu, cumnat si vistier al lui Constantin Brancoveanu, care a fost decapitat in 1714 la Constantinopol, odata cu domnitorul. Tatal, tefan Vacarescu, logofat, vistier si mare ban, avea talent, dedica versuri domnitorului Scarlat Ghica, fiind apreciat pentru oratiile de sarbatori pe care le compunea; mama, Ecaterina (Catinca) Done, ii era nepoata de sora cronicarului Ion Neculce. Invatatura primita de Vacarescu a fost dintre cele mai alese: in casa a studiat greaca (dascal era Neofit Kavsocalivitul), franceza (cu Linchou), latina si germana (cu Weber); un hoge l-a initiat in limba turca; se poate, de asemenea, sa fi fost trimis la o scoala in Venetia, pentru ca stia foarte bine italiana si, la indemnul lui, serdarul Antonie Manuil a tradus, din Geminiano Gaeti, II giovine istruito, scriere care, cu un titlu in greceste insemnand Triumful credintei ortodoxe, a aparut in 1791 si i-a fost dedicata. Dupa moartea tatalui, otravit din porunca domnitorului Constantin Cehan Racovita, Vacarescu, care din 1760 facea parte din Divanul domnesc (vel comis, vel caminar), se refugiaza la Constantinopol si aici, cu invatatul Halii Hamid din secretariatul imparatesc, aprofundeaza gramatica limbii turce, studiaza araba si persana. Prin tergimanul Portii, Iacovache Rizu, cu a carui fiica, Elenita, era casatorit, intra in cercul relatiilor diplomatice. E mare clucer si, sub Grigore III Ghica, cumnatul sau, mare vistier. In anii razboiului ruso-turc (1768-1774), sub ocupatia ruseasca, impotriva curentului (unii pantru ravna legii, altii pantru pohta slavei si altii pantru iubirea hrapirii sa facura ostasi rusi , scria el), se afla impreuna cu familia in pribegie la Brasov. Ii scrie feldmaresalului Rumiantev si obtine eliberarea cand, cu pasaportul in neregula, e oprit de autoritati de a participa, ca dragoman al delegatului otoman, la conferinta de pace de la Focsani. In 1773 il cunoaste pe imparatul Iosif al II-lea; acesta, in trecere prin Brasov, le acorda boierilor instrainati audiente; Vacarescu, servindu-le de translator prin intermediul limbii italiene, se vede pretuit de inaltul suveran. Dupa pacea de la Kuciuk-Kainargi (1774), fiind numit domn Alexandru Ipsilanti, este chemat la arigrad spre a-l insoti in tara. E pentru a treia oara vistier, apoi spatar. Colaboreaza, in baza unor temeinice cunostinte juridice, la intocmirea primei condici de legi a arii Romanesti, tiparita in 1780 (Pravilniceasca condica), si sprijina initiativele inteleptului Ipsilanti de a statornici invatamantul. Hrisovul de organizare a scolii, redactat in 1775 de Vacarescu (argumenteaza Cornel Carstoiu), este un elogiu luminist adus invataturii, podoaba prin care se castiga cunostinta lucrurilor si fiintelor si traiul dupa ratiune , prin niste regule foarte exacte . Ca om de incredere si diplomat, e trimis in 1781 sa ii aduca acasa pe cei doi fii ai domnului, fugari in Transilvania. Ajunge la Curtea de la Viena, are intrevederi cu printul Kaunitz, cancelarul aulic, este primit de imparatul Iosif al II-lea si, impresionand prin elocinta, tact si demnitate, isi duce la bun sfarsit misiunea, caci beizadelelor li se retrage azilul politic. Intre timp Alexandru Ipsilanti fusese mazilit, iar el era numit loctiitor al domnului (caimacam). Casatorit, dupa moartea Elenitei Rizu (mama poetului Alecu Vacarescu), cu Elena Caragea, apoi, la pierderea acesteia, cu sora ei, Ecaterina (cu ea avand un al doilea fiu, Nicolae, ce va dovedi si el inclinatii pentru poezie), Vacarescu este scurt timp ginerele domnitorului Nicolae Caragea. Spatar in timpul acestuia si sub Mihail Sutu, succesorul lui, din nou vistier,...