S-a intamplat in 16 iulie 1264: Prima atestare documentara documentara a orasului Bistrita. In timpul ocupatiei romane, granita Imperiului Roman trecea la un moment dat prin judet, doar 14% din suprafata sa fiind anexata imperiului, restul fiind populata de catre daci liberi, aflati astfel in afara imperiului. Prima mentiune a localitatii dateaza din anul 1241 []The post S-a intamplat in 16 iulie 1264 appeared first on Jurnal Spiritual.

S-a intamplat in 16 iulie 1264 was first posted on iulie 16, 2020 at 2:52 am. 2020 Jurnal Spiritual. Use of this feed is for personal non-commercial use only. If you are not reading this article in your feed reader, then the site is guilty of copyright infringement. Please contact me at ionutalexpanait@gmail.comS-a intamplat in 16 iulie 1264: Prima atestare documentara documentara a orasului Bistrita. In timpul ocupatiei romane, granita Imperiului Roman trecea la un moment dat prin judet, doar 14% din suprafata sa fiind anexata imperiului, restul fiind populata de catre daci liberi, aflati astfel in afara imperiului. Prima mentiune a localitatii dateaza din anul 1241 cand codicele manastirii Echternach mentioneaza intre asezarile distruse de catre mongoli si oppidum Nosa numele dat de catre colonisti asezarii intemeiate pe malul raului Bistrita. Ulterior s-a generalizat numele preluat de la localnici, Bistrita (Bistritz, Bezterce, Bystriche). Judetul a fost devastat de invazia tatara (1241-1242), locuitorii ramasi concentrandu-se in cateva asezari. Prima atestare documentara a orasului are loc la 16 iulie 1264. Unele surse mentioneaza data de 15 iulie. Intre anii 1325-1329, in urma presiunii sasilor, regele Carol Robert a acceptat o reforma administrativa, in locul comitatelor formandu-se scaune si districte, entitati juridice si administrative tipice in regatul ungar pentru grupuri privilegiate cu drepturi de autonomie. Prin pozitia sa geografica, Bistritei ii este consacrat statutul de centru al regiunii beneficiara de privilegii, N snerland. La 1333 a fost inregistrat parohul Bisericii Sf. Nicolae, Johannis Plebanus de Bystricia. Din anul 1353 Bistrita a avut dreptul de a tine un targ anual de 15 zile, si a primit si dreptul de a poseda pecete proprie in 1366 (cap de strut incoronat cu potcoava de aur in cioc), care era si o confirmare a ocupatiilor mai importante mestesugaritul si comertul. Prima mentiune a unei scoli confesionale la Bistrita dateaza din anul 1388, aceasta castigand in valoare prin sirul de dascali, instruiti in universitati de prestigiu ale vremii. Dupa adoptarea Reformei, scoala a fost transformata in gimnaziu cu predare in limba latina, al carui Regulament elaborat in 1596 de catre umanistul Gallus Rohrmann prevedea doua cicluri de studii. coala, amplasata in vecinatatea bisericii parohiale, a fost reconstruita in anul 1565, iar in 1548 preotul orasenesc Michaei Fleischer a constituit un fond pentru sustinerea studentilor saraci, in valoare de 172 de ducati. A urmat apoi fortificarea orasului, astfel ca in anul 1465 orasul avea 18 turnuri si bastioane aparate de mestesugarii orasului grupati in bresle. Dupa unele surse, mentionarea unui comite la 1274 pare a confirma deja prezenta unei cetati la acel moment. Posibilitatea de a se apara in spatele zidurilor a atras noi locuitori si, prin activitatile desfasurate de acestia in interiorul zidurilor, orasul a capatat un rol comercial semnificativ, pana la a deveni un oras liber ce avea dreptul de a organiza o armata proprie.

In aceasta perioada Bistrita devine unul din cele mai importante orase din Transilvania, alaturi de Sighisoara si Sibiu.

Dezvoltarea puternica a orasului este dovedita si de o serie de constructii arhitecturale, unele pastrate pana in zilele noastre:-Biserica gotica cu turnul de 75 de metri, care domina si astazi orasul, construita timp de aproape 100 de ani (1470 1564). In 2008 a fost afectata de un puternic incendiu.-Fosta biserica a minoritilor din secolul al XIII-lea (prima atestare in anul...