S-a întâmplat în 26 iulie 1324
S-a intamplat in 26 iulie 1324: Basarab I, voievodul arii Romanesti (1310-1352) a fost numit, intr-un act emis de Cancelaria maghiara, voievodul nostru transalpin . Basarab a acceptat suzeranitatea regelui Ungariei, fiind recunoscut stapanitor efectiv al Banatului de Severin. In lipsa unor elemente documentare solide, inceputul domniei lui Basarab I a fost situat cu aproximatie []The post S-a intamplat in 26 iulie 1324 appeared first on Jurnal Spiritual.
S-a intamplat in 26 iulie 1324 was first posted on iulie 26, 2020 at 12:14 am. 2020 Jurnal Spiritual. Use of this feed is for personal non-commercial use only. If you are not reading this article in your feed reader, then the site is guilty of copyright infringement. Please contact me at ionutalexpanait@gmail.comS-a intamplat in 26 iulie 1324: Basarab I, voievodul arii Romanesti (1310-1352) a fost numit, intr-un act emis de Cancelaria maghiara, voievodul nostru transalpin . Basarab a acceptat suzeranitatea regelui Ungariei, fiind recunoscut stapanitor efectiv al Banatului de Severin. In lipsa unor elemente documentare solide, inceputul domniei lui Basarab I a fost situat cu aproximatie in 1310, potrivit traditiei consemnate in cronica lui Luccari cu privire la intronarea lui Negru Voda. Un document maghiar atesta faptul ca Basarab domnea cu siguranta inca din 1317, cand este implicat intr-un conflict local intre nobilii din zona cetatii Mehadiei. Istoricul Constantin Kogalniceanu socoteste ca in perioada luptelor pentru tron din Ungaria (deci pana in 1318) Basarab ar fi unit cnezatele din sudul Carpatilor, rezultand astfel ara Romaneasca. Constantin C. Giurescu crede insa ca o buna parte din actiunile de unificare s-au realizat pana in 1307, cand regele Carol Robert de Anjou urca pe tronul Ungariei. Parerile raman insa impartite intre istorici cand vine vorba despre nucleul initial al acestei formatiuni. Cele doua teorii principale sustin ca actiunea a pornit ori din stanga Oltului, unde se aflau curtile de la Arges si Campulung, ori din dreapta sa, prin extinderea voievodatului lui Litovoi. Basarab I era inrudit cu dinastia bulgara prin fiica sa, Theodora, casatorita cu tarul Ivan Alexandru al Bulgariei cu putin inainte de 1322. In 1323, Mihail al Bulgariei (unchiul lui Ivan Alexandru) a fost ajutat de o oaste insemnata de ungrovlahi in bataliile acestuia cu Imperiul Bizantin. Numele voievodului transalpin nu este consemnat, insa istoricii sunt de parere ca acesta era Basarab I. Basarab il va mai sprijini pe tarul bulgar si in 1330, la 28 iunie, cand a avut loc batalia de la Velbu d intre fortele tarului si cele sarbe sub comanda lui tefan Uros. Voievodul muntean a trimis un contingent romanesc pentru a lupta alaturi de bulgari, insa sortii bataliei s-au aratat favorabili sarbilor. Voievodatul lui Basarab I s-a aflat de la inceputul domniei sale in stare de vasalitate fata de regele Ungariei, Carol Robert de Anjou.
In 1324 domnul muntean apare in documentele unguresti ca Bazarab, woyvodam nostrum Transalpinum (adica voievodul nostru transalpin ). Aceasta sintagma reflecta relatia de senior-vasal existenta intre regele Ungariei si domnitorul roman. In acelasi document este mentionata reusita misiunii primite de catre omul de incredere al regelui, comitele Martin Bogar, ce fusese trimis in repetate randuri pe langa Basarab fara succes. Regele accepta existenta politica a noului voievodat in schimbul recunoasterii suzeranitatii sale. Cu toate acestea, un an mai tarziu, Basarab se pare ca rupe relatiile sale cu Ungaria, refuzand plata tributului de vasal. Acest lucru a dus la inasprirea brusca a relatiilor dintre cele doua state. Un document al regelui din 18 iunie 1325 il numeste pe voievodul muntean Basarab transalpinul, necredincios coroanei maghiare si relateaza cum tefan, fiul comitelui cuman Parabuh l-a injosit pe regele ungar, proslavindu-l in schimb pe Basarab. Relatiile cu papalitatea au ramas in termeni buni, astfel ca in 1327 Basarab era laudat de catre papa Ioan al XXII-lea pentru sustinerea catolicismului si zelul sau de a nimici popoarele necredincioase (ortodoxe). Dupa aceasta data, voievodul muntean a luat de la unguri Banatul Severinului si cetatea cu acelasi nume. Luand in calcul si infrangerea acestuia, din urma cu cateva luni de la Velbu d, Carol Robert socotea ca potrivit momentul de a-l ataca pe Basarab. Astfel, in septembrie 1330 regele ungar porneste campania bazandu-se pe o armata puternica. Ocupa Severinul si inainteaza prin Oltenia. Basarab I a cerut pacea regelui ungar oferind ca despagubire 7.000 de marci de argint (adica 1.447 kg de argint sau 1.680.000 de dinari, Banatul de Severin, un tribut anual si un fiu al voievodului la curtea ungara drept garantie: numai va intoarceti in pace si va feriti de primejdii, ca de veti veni mai incoace, nu veti scapa de dansele . Armata ungara a fost prinsa de oamenii lui Basarab I intr-o vale ingusta si prapastioasa, suferind ca urmare o infrangere umilitoare. Locul bataliei de la Posada nu a fost stabilit pana astazi cu certitudine, istoricii plasandu-l in diverse puncte din zona submontana precum: ara Lovistei, Valea Oltului, comuna Titesti,...
S-a intamplat in 26 iulie 1324 was first posted on iulie 26, 2020 at 12:14 am. 2020 Jurnal Spiritual. Use of this feed is for personal non-commercial use only. If you are not reading this article in your feed reader, then the site is guilty of copyright infringement. Please contact me at ionutalexpanait@gmail.comS-a intamplat in 26 iulie 1324: Basarab I, voievodul arii Romanesti (1310-1352) a fost numit, intr-un act emis de Cancelaria maghiara, voievodul nostru transalpin . Basarab a acceptat suzeranitatea regelui Ungariei, fiind recunoscut stapanitor efectiv al Banatului de Severin. In lipsa unor elemente documentare solide, inceputul domniei lui Basarab I a fost situat cu aproximatie in 1310, potrivit traditiei consemnate in cronica lui Luccari cu privire la intronarea lui Negru Voda. Un document maghiar atesta faptul ca Basarab domnea cu siguranta inca din 1317, cand este implicat intr-un conflict local intre nobilii din zona cetatii Mehadiei. Istoricul Constantin Kogalniceanu socoteste ca in perioada luptelor pentru tron din Ungaria (deci pana in 1318) Basarab ar fi unit cnezatele din sudul Carpatilor, rezultand astfel ara Romaneasca. Constantin C. Giurescu crede insa ca o buna parte din actiunile de unificare s-au realizat pana in 1307, cand regele Carol Robert de Anjou urca pe tronul Ungariei. Parerile raman insa impartite intre istorici cand vine vorba despre nucleul initial al acestei formatiuni. Cele doua teorii principale sustin ca actiunea a pornit ori din stanga Oltului, unde se aflau curtile de la Arges si Campulung, ori din dreapta sa, prin extinderea voievodatului lui Litovoi. Basarab I era inrudit cu dinastia bulgara prin fiica sa, Theodora, casatorita cu tarul Ivan Alexandru al Bulgariei cu putin inainte de 1322. In 1323, Mihail al Bulgariei (unchiul lui Ivan Alexandru) a fost ajutat de o oaste insemnata de ungrovlahi in bataliile acestuia cu Imperiul Bizantin. Numele voievodului transalpin nu este consemnat, insa istoricii sunt de parere ca acesta era Basarab I. Basarab il va mai sprijini pe tarul bulgar si in 1330, la 28 iunie, cand a avut loc batalia de la Velbu d intre fortele tarului si cele sarbe sub comanda lui tefan Uros. Voievodul muntean a trimis un contingent romanesc pentru a lupta alaturi de bulgari, insa sortii bataliei s-au aratat favorabili sarbilor. Voievodatul lui Basarab I s-a aflat de la inceputul domniei sale in stare de vasalitate fata de regele Ungariei, Carol Robert de Anjou.
In 1324 domnul muntean apare in documentele unguresti ca Bazarab, woyvodam nostrum Transalpinum (adica voievodul nostru transalpin ). Aceasta sintagma reflecta relatia de senior-vasal existenta intre regele Ungariei si domnitorul roman. In acelasi document este mentionata reusita misiunii primite de catre omul de incredere al regelui, comitele Martin Bogar, ce fusese trimis in repetate randuri pe langa Basarab fara succes. Regele accepta existenta politica a noului voievodat in schimbul recunoasterii suzeranitatii sale. Cu toate acestea, un an mai tarziu, Basarab se pare ca rupe relatiile sale cu Ungaria, refuzand plata tributului de vasal. Acest lucru a dus la inasprirea brusca a relatiilor dintre cele doua state. Un document al regelui din 18 iunie 1325 il numeste pe voievodul muntean Basarab transalpinul, necredincios coroanei maghiare si relateaza cum tefan, fiul comitelui cuman Parabuh l-a injosit pe regele ungar, proslavindu-l in schimb pe Basarab. Relatiile cu papalitatea au ramas in termeni buni, astfel ca in 1327 Basarab era laudat de catre papa Ioan al XXII-lea pentru sustinerea catolicismului si zelul sau de a nimici popoarele necredincioase (ortodoxe). Dupa aceasta data, voievodul muntean a luat de la unguri Banatul Severinului si cetatea cu acelasi nume. Luand in calcul si infrangerea acestuia, din urma cu cateva luni de la Velbu d, Carol Robert socotea ca potrivit momentul de a-l ataca pe Basarab. Astfel, in septembrie 1330 regele ungar porneste campania bazandu-se pe o armata puternica. Ocupa Severinul si inainteaza prin Oltenia. Basarab I a cerut pacea regelui ungar oferind ca despagubire 7.000 de marci de argint (adica 1.447 kg de argint sau 1.680.000 de dinari, Banatul de Severin, un tribut anual si un fiu al voievodului la curtea ungara drept garantie: numai va intoarceti in pace si va feriti de primejdii, ca de veti veni mai incoace, nu veti scapa de dansele . Armata ungara a fost prinsa de oamenii lui Basarab I intr-o vale ingusta si prapastioasa, suferind ca urmare o infrangere umilitoare. Locul bataliei de la Posada nu a fost stabilit pana astazi cu certitudine, istoricii plasandu-l in diverse puncte din zona submontana precum: ara Lovistei, Valea Oltului, comuna Titesti,...
