S-a întâmplat în 28 iulie 1913
S-a intamplat in 28 iulie 1913: Pacea de la Bucuresti. Se incheie Tratatul de pace de la Bucuresti dintre Romania, Serbia, Grecia, Bulgaria si Turcia. Cadrilaterul (judetele Durostor si Caliacra) revin Romaniei (28 iulie/10 august). Tratatul de pace, incheiat la Bucuresti la 28 iulie 1913 a fost publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, fiind in []The post S-a intamplat in 28 iulie 1913 appeared first on Jurnal Spiritual.
S-a intamplat in 28 iulie 1913 was first posted on iulie 28, 2020 at 4:43 am. 2020 Jurnal Spiritual. Use of this feed is for personal non-commercial use only. If you are not reading this article in your feed reader, then the site is guilty of copyright infringement. Please contact me at ionutalexpanait@gmail.comS-a intamplat in 28 iulie 1913: Pacea de la Bucuresti. Se incheie Tratatul de pace de la Bucuresti dintre Romania, Serbia, Grecia, Bulgaria si Turcia. Cadrilaterul (judetele Durostor si Caliacra) revin Romaniei (28 iulie/10 august). Tratatul de pace, incheiat la Bucuresti la 28 iulie 1913 a fost publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, fiind in vigoare de la 11 decembrie 1913.
Inceputul secolului al XX-lea avea sa scoata in evidenta faptul ca la Berlin, Congresul din vara anului 1878 nu rezolvase nici pe departe problema orientala , masurile adoptate de Marile Puteri fiind mai degraba paleative care au intarziat rezolvarea crizei balcanice. De altfel si noile aliante care se faceau si se desfaceau dupa interese de moment intre principalii protagonisti ai scenei politice si militare europene depindeau direct de modul in care Rusia tarista, Germania, Austro-Ungaria, Anglia, Italia sau Franta vedeau noua harta a Balcanilor dupa sucombarea omului bolnav al Europei Imperiul otoman. In acest context Bucurestiul este obligat sa-si revizuiasca intreaga politica externa, orientata acum spre apararea intereselor provinciilor romanesti ocupate de Imperiul tarist si Imperiul austro-ungar, precum si ale romanilor aflati in diaspora sud-dunareana.
In conditiile declansarii unor conflicte militare in zona Balcanilor, dupa anul 1910, Romania a inteles sa-si declare neutralitatea si sa urmareasca foarte atent evolutia evenimentelor, mai ales dupa ce, in decembrie 1909, Bulgaria incheiase o conventie militara secreta cu Rusia, prin care tarul se angaja sa sprijine revendicarile teritoriale ale Bulgariei asupra Dobrogei romanesti. Sprijinite de Rusia tarista, Bulgaria, Serbia, Muntenegru si Grecia, aveau sa constituie, in vara anului 1912, in urma unor acorduri secrete bilaterale, Alianta Balcanica , al carei scop declarat era lupta comuna impotriva Imperiului otoman in scopul rezolvarii pretentiilor teritoriale, pe care statele balcanice le formulasera in repetate randuri.
Incurajat de aliatii sai balcanici, la 8 octombrie 1912, Muntenegrul declara formal razboi turcilor, a doua zi declansand ostilitatile militare. Pe 15 octombrie 1912, Turcia semneaza pacea cu Italia, prin care renunta la Tripolitania, si isi recheama ministrii de la Sofia si Belgrad, declarand razboi celor doua tari balcanice. La randul ei Grecia declara si ea razboi Turciei, iar din data de 17 octombrie 1912 luptele in Balcani se generalizeaza.
Incepea astfel Primul razboi balcanic, Romania declarandu-si neutralitatea, atata vreme cat nu vor fi modificari teritoriale , dupa cum afirma prim-ministrul Titu Maiorescu.
Desi Turcia este infranta si nevoita sa ceara pace, evenimentele vor degenera ca urmare a pretentiilor teritoriale exagerate ale Bulgariei si cu toate interventiile Marilor Puteri care, cu exceptia Rusiei, nu sprijineau pretentiile teritoriale ale Bulgariei, pe 29 iunie 1913, conflictele militare din Balcani se reaprind, Bulgaria atacand in forta Serbia. Imediat Muntenegru, Grecia si Turcia vor declara si ele razboi Bulgariei.
Pe 9 iulie 1913 Romania isi rechema ministrul sau acreditat la Sofia, iar a doua zi, pe 10 iulie 1913, declara oficial razboi Bulgariei, justificandu-si atitudinea prin urmatoarea notificare facuta Guvernului bulgar: Guvernul roman a prevenit la timp guvernul bulgar ca daca aliatii balcanici s-ar afla in stare de razboi, Romania n-ar putea sa pastreze rezerva ce-si impusese pana acum in interesul pacii si s-ar vedea silita sa intre in actiune. Guvernul bulgar n-a gasit necesar sa raspunda acelei comunicari. Dimpotriva si din nenorocire razboiul a izbucnit mai intai prin atacuri fara veste bulgaresti contra trupelor sarbesti, chiar fara a observa regulile elementare de notificari prealabile, care cel putin ar fi dat dovada de respectul conventiunilor si uzantelor internationale. In fata acestei atitudini, guvernul roman a dat ordin armatei de a intra in Bulgaria. In fata evidentelor de pe front, precum si a celor diplomatice, Bulgaria accepta ideea unui armistitiu, urmat de un tratat de pace ce urma sa fie discutat si parafat intre tarile crestine beligerante la Bucuresti. Astfel, dupa o prima intalnire a unor experti militari la Nis, in Bulgaria, pentru a purta discutii privitoare la masurile militare provizorii in vederea suspendarii luptelor, in dupa amiaza zilei de 28 iulie 1913, la Bucuresti soseau imputernicitii statelor crestine angrenate in cel de al doilea razboi balcanic.
Conferinta de pace de la Bucuresti era prima consfatuire diplomatica moderna in care statele participante urmau sa-si hotarasca soarta fara contributia Marilor Puteri europene. Intr-adevar, dupa zece zile de discutii, in cadrul carora Romania a reusit sa tempereze revendicarile fostilor aliati fata de Bulgaria si dupa mai multe runde de negocieri, delegatiile tarilor participante ajung la incheierea unui tratat acceptat si parafat de toti, fara sa se ceara nici macar aprobari de principiu din partea Marilor Puteri. In cercurile diplomatice europene, rezultatele Conferintei de la Bucuresti, au fost privite diferentiat. Astfel, daca Parisul, Berlinul si Londra agreau modul de rezolvare a diferendelor teritoriale, sir Edward Grey, secretarul de stat britanic la externe afirmand chiar ca Pacea trebuie considerata ca definitiva , imparatul Austro -Ungariei, Franz Joseph se aratase deosebit de iritat de faptul ca parerea sa nu fusese ascultata, afirmand: Puterile Centrale nu pot primi tratatul de la Bucuresti ca un aranjament definitiv al chestiunii balcanice, numai un razboi general ne va...
S-a intamplat in 28 iulie 1913 was first posted on iulie 28, 2020 at 4:43 am. 2020 Jurnal Spiritual. Use of this feed is for personal non-commercial use only. If you are not reading this article in your feed reader, then the site is guilty of copyright infringement. Please contact me at ionutalexpanait@gmail.comS-a intamplat in 28 iulie 1913: Pacea de la Bucuresti. Se incheie Tratatul de pace de la Bucuresti dintre Romania, Serbia, Grecia, Bulgaria si Turcia. Cadrilaterul (judetele Durostor si Caliacra) revin Romaniei (28 iulie/10 august). Tratatul de pace, incheiat la Bucuresti la 28 iulie 1913 a fost publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, fiind in vigoare de la 11 decembrie 1913.
Inceputul secolului al XX-lea avea sa scoata in evidenta faptul ca la Berlin, Congresul din vara anului 1878 nu rezolvase nici pe departe problema orientala , masurile adoptate de Marile Puteri fiind mai degraba paleative care au intarziat rezolvarea crizei balcanice. De altfel si noile aliante care se faceau si se desfaceau dupa interese de moment intre principalii protagonisti ai scenei politice si militare europene depindeau direct de modul in care Rusia tarista, Germania, Austro-Ungaria, Anglia, Italia sau Franta vedeau noua harta a Balcanilor dupa sucombarea omului bolnav al Europei Imperiul otoman. In acest context Bucurestiul este obligat sa-si revizuiasca intreaga politica externa, orientata acum spre apararea intereselor provinciilor romanesti ocupate de Imperiul tarist si Imperiul austro-ungar, precum si ale romanilor aflati in diaspora sud-dunareana.
In conditiile declansarii unor conflicte militare in zona Balcanilor, dupa anul 1910, Romania a inteles sa-si declare neutralitatea si sa urmareasca foarte atent evolutia evenimentelor, mai ales dupa ce, in decembrie 1909, Bulgaria incheiase o conventie militara secreta cu Rusia, prin care tarul se angaja sa sprijine revendicarile teritoriale ale Bulgariei asupra Dobrogei romanesti. Sprijinite de Rusia tarista, Bulgaria, Serbia, Muntenegru si Grecia, aveau sa constituie, in vara anului 1912, in urma unor acorduri secrete bilaterale, Alianta Balcanica , al carei scop declarat era lupta comuna impotriva Imperiului otoman in scopul rezolvarii pretentiilor teritoriale, pe care statele balcanice le formulasera in repetate randuri.
Incurajat de aliatii sai balcanici, la 8 octombrie 1912, Muntenegrul declara formal razboi turcilor, a doua zi declansand ostilitatile militare. Pe 15 octombrie 1912, Turcia semneaza pacea cu Italia, prin care renunta la Tripolitania, si isi recheama ministrii de la Sofia si Belgrad, declarand razboi celor doua tari balcanice. La randul ei Grecia declara si ea razboi Turciei, iar din data de 17 octombrie 1912 luptele in Balcani se generalizeaza.
Incepea astfel Primul razboi balcanic, Romania declarandu-si neutralitatea, atata vreme cat nu vor fi modificari teritoriale , dupa cum afirma prim-ministrul Titu Maiorescu.
Desi Turcia este infranta si nevoita sa ceara pace, evenimentele vor degenera ca urmare a pretentiilor teritoriale exagerate ale Bulgariei si cu toate interventiile Marilor Puteri care, cu exceptia Rusiei, nu sprijineau pretentiile teritoriale ale Bulgariei, pe 29 iunie 1913, conflictele militare din Balcani se reaprind, Bulgaria atacand in forta Serbia. Imediat Muntenegru, Grecia si Turcia vor declara si ele razboi Bulgariei.
Pe 9 iulie 1913 Romania isi rechema ministrul sau acreditat la Sofia, iar a doua zi, pe 10 iulie 1913, declara oficial razboi Bulgariei, justificandu-si atitudinea prin urmatoarea notificare facuta Guvernului bulgar: Guvernul roman a prevenit la timp guvernul bulgar ca daca aliatii balcanici s-ar afla in stare de razboi, Romania n-ar putea sa pastreze rezerva ce-si impusese pana acum in interesul pacii si s-ar vedea silita sa intre in actiune. Guvernul bulgar n-a gasit necesar sa raspunda acelei comunicari. Dimpotriva si din nenorocire razboiul a izbucnit mai intai prin atacuri fara veste bulgaresti contra trupelor sarbesti, chiar fara a observa regulile elementare de notificari prealabile, care cel putin ar fi dat dovada de respectul conventiunilor si uzantelor internationale. In fata acestei atitudini, guvernul roman a dat ordin armatei de a intra in Bulgaria. In fata evidentelor de pe front, precum si a celor diplomatice, Bulgaria accepta ideea unui armistitiu, urmat de un tratat de pace ce urma sa fie discutat si parafat intre tarile crestine beligerante la Bucuresti. Astfel, dupa o prima intalnire a unor experti militari la Nis, in Bulgaria, pentru a purta discutii privitoare la masurile militare provizorii in vederea suspendarii luptelor, in dupa amiaza zilei de 28 iulie 1913, la Bucuresti soseau imputernicitii statelor crestine angrenate in cel de al doilea razboi balcanic.
Conferinta de pace de la Bucuresti era prima consfatuire diplomatica moderna in care statele participante urmau sa-si hotarasca soarta fara contributia Marilor Puteri europene. Intr-adevar, dupa zece zile de discutii, in cadrul carora Romania a reusit sa tempereze revendicarile fostilor aliati fata de Bulgaria si dupa mai multe runde de negocieri, delegatiile tarilor participante ajung la incheierea unui tratat acceptat si parafat de toti, fara sa se ceara nici macar aprobari de principiu din partea Marilor Puteri. In cercurile diplomatice europene, rezultatele Conferintei de la Bucuresti, au fost privite diferentiat. Astfel, daca Parisul, Berlinul si Londra agreau modul de rezolvare a diferendelor teritoriale, sir Edward Grey, secretarul de stat britanic la externe afirmand chiar ca Pacea trebuie considerata ca definitiva , imparatul Austro -Ungariei, Franz Joseph se aratase deosebit de iritat de faptul ca parerea sa nu fusese ascultata, afirmand: Puterile Centrale nu pot primi tratatul de la Bucuresti ca un aranjament definitiv al chestiunii balcanice, numai un razboi general ne va...
