S-a intamplat in 1 august 1943: A murit Horia Creanga, arhitect roman, nepotul lui Ion Creanga. Promotor al arhitecturii moderne in Romania, a construit mai multe edificii (peste 70) administrative, social-culturale (Teatrul Giulesti), industriale, dar si cladiri de locuinte (cea mai cunoscuta fiind blocul ARO) (n. 20.07.1892). Horia Creanga a fost nepotul scriitorului Ion Creanga. []The post S-a intamplat in 1 august 1943 appeared first on Jurnal Spiritual.

S-a intamplat in 1 august 1943 was first posted on august 1, 2020 at 2:49 am. 2020 Jurnal Spiritual. Use of this feed is for personal non-commercial use only. If you are not reading this article in your feed reader, then the site is guilty of copyright infringement. Please contact me at ionutalexpanait@gmail.comS-a intamplat in 1 august 1943: A murit Horia Creanga, arhitect roman, nepotul lui Ion Creanga. Promotor al arhitecturii moderne in Romania, a construit mai multe edificii (peste 70) administrative, social-culturale (Teatrul Giulesti), industriale, dar si cladiri de locuinte (cea mai cunoscuta fiind blocul ARO) (n. 20.07.1892). Horia Creanga a fost nepotul scriitorului Ion Creanga.

Horia Creanga debuteaza la inceputul anilor 1930 si este considerat adevaratul fondator al modernismului romanesc in arhitectura. Cu toate acestea, Creanga este promotorul unei arhitecturi personale, filtrate prin propria-i sensibilitate. Creatia sa nu este cantonata strict in niciun curent modernist european. De altfel, spre deosebire de modernistii europeni, care neaga tot ceea ce a fost inainte de noua orientare, pe Creanga il caracterizeaza o viziune echilibrata, deoarece arhitectul considera ca modernismul reprezinta doar o noua adaptare a traditiilor, a trecutului.

El este de parere ca formele simple pe care le utilizeaza la constructiile sale se regasesc si la vechea arta populara romaneasca. Perspectiva lui Creanga poate oferi o explicatie cu privire la absenta avangardei din arhitectura modernista romaneasca. Ea exprima un echilibru la nivelul gandirii arhitectilor, care impun atentiei concepte noi, dar care insa nu se delimiteaza de castigurile acumulate din exploatarea formelor inspirate din arhitectura populara, ci le potenteaza si le amelioreaza.

Opera prin care Horia Creanga se afirma cu tarie in epoca este proiectul imobilului ARO din Bucuresti (in prezent, cladirea Cinema Patria), selectat ca urmare a unui concurs desfasurat in 1929. Lucrarea este neobisnuita pentru acea vreme din punctul de vedere al conceptiei formelor si a functiunii, dar a fost ridicata pe o artera principala a Capitalei, actualul Bulevard Magheru.

Cladirea a fost finalizata in 1931, suferind modificari fata de proiectul initial.

Aceste transformari au vizat simplificarea si mai profunda a limbajului formal. Ea trebuie analizata ca un punct de cotitura in evolutia arhitecturii romanesti si un model pentru ceilalti arhitecti ai Miscarii Moderne din tara noastra.

Locuintele colective, de tip blockhouse , sunt o noutate absoluta in peisajul arhitectonic al marilor orase. Primul edificiu de acest fel este imobilul ARO, al carui model va fi preluat la multe alte lucrari, in special datorita virtutilor sale functionale. Indiscutabil, Horia Creanga este unul dintre liderii arhitecturii moderniste din Romania. In ciuda faptului ca a avut o cariera relativ de scurta durata, de doar 17 ani, iar cele mai multe dintre lucrarile sale au fost realizate in deceniul al patrulea al secolului trecut (deci pe parcursul a doar zece ani), multe dintre acestea au dobandit statutul de repere fundamentale ale arhitecturii moderniste din Romania.

Cele aproximativ 70 de proiecte ale lui Creanga abordeaza o mare varietate de programe de arhitectura, de la locuinte individuale la imobile de raport, magazine, stadioane, hale alimentare, hoteluri, pavilioane de expozitii, cinematografe, scoli sau birouri. Desi aceste tipuri de constructii existau deja in peisajul arhitectonic al marilor orase, rezolvarea plastica si functionala propuse de arhitect evidentiaza numeroase inovatii, care il incadreaza pe Creanga, fara putinta de tagada, in sfera artistilor modernisti. De altfel, Horia Creanga a inteles de la inceput ca este nevoie de noi solutii pentru problemele functionale generate de nevoile din ce in ce mai...