S-a întâmplat în 6 august 1413
S-a intamplat in 6 august 1413: Mircea cel Batran da, din Campulung, un privilegiu comercial brasovenilor, care le asigura acestora libertatea de tranzit a marfurilor in si prin ara Romaneasca; textul mai detaliat al tratatului, datat 25 august acelasi an si redactat in latina, mentioneaza si ara Barsei; acest act, acordat de domnul roman la []The post S-a intamplat in 6 august 1413 appeared first on Jurnal Spiritual.
S-a intamplat in 6 august 1413 was first posted on august 6, 2020 at 12:40 am. 2020 Jurnal Spiritual. Use of this feed is for personal non-commercial use only. If you are not reading this article in your feed reader, then the site is guilty of copyright infringement. Please contact me at ionutalexpanait@gmail.comS-a intamplat in 6 august 1413: Mircea cel Batran da, din Campulung, un privilegiu comercial brasovenilor, care le asigura acestora libertatea de tranzit a marfurilor in si prin ara Romaneasca; textul mai detaliat al tratatului, datat 25 august acelasi an si redactat in latina, mentioneaza si ara Barsei; acest act, acordat de domnul roman la cererea lui Stibor de Stiboricz, voievodul Transilvaniei, si a lui Mihail, comitele secuilor, era o reinnoire a privilegiilor avantajoase pentru negustorii brasoveni acordate de inaintasii sai. Compromisul realizat intre Brasov, rezemat pe puterea regatului ungar, si ara Romaneasca a fost inscris in privilegiile care reglementau activitatea comerciala a brasovenilor inlauntrul tarii si tranzitul lor spre tari straine. Doua au fost privilegiile care au creat cadrul legal, statutul negotului brasovean in si prin ara Romaneasca, cel al lui Vlaicu, din 20 ianuarie 1368, si cel al lui Mircea cel Batrin, din 6 august 1413. Statutul privilegiat al brasovenilor acoperea in primul rand legatura lor comerciala cu Dunarea si Marea Neagra, asadar negotul lor cu sud-estul european si cu Orientul Apropiat. Dreptul de a circula cu marfurile lor in aceasta directie, asigurarea obtinuta prin acest statut impotriva unor eventuale masuri de protectionism comercial politica a carei principala manifestare in aceasta vreme era formula depozitului obligatoriu a fost una din fetele privilegiului exorbitant impus de brasoveni arii Romanesti; libera circulatie a negustorilor era, e drept, rascumparata prin acceptarea unor taxe vamale, dar in cadrul unui regim vamal deosebit de avantajos. Cea de a doua fata a privilegiului smuls de brasoveni arii Romanesti a fost libertatea exceptional de larga pe care si-au asigurat-o pe piata interna a tarii. Marfurile tranzitate prin ara Romaneasca erau supuse unei vami tricesimale la intrarea in tara la Campulung (1368) de fapt o vama centrala inlocuita apoi (1413) printr-o taxa vamala fixa. La inapoiere, la Dunare, marfurile aduse de brasoveni erau de asemenea supuse vamii (tricesirna). Pe drumul Brailei, privilegiul din 1368 a creat brasovenilor un regim inca mai favorabil, intrucat negustorii care urmau acest itinerariu nu plateau vama decat la inapoiere, la Campulung sau in apropiere. Asadar, potrivit asezamantului vamal din 1368, aceeasi marfa tranzitata de brasoveni prin ara Romaneasca era vamuita o singura data, la intrarea in tara, la Campulung si la Dunare, iar pe drumul Brailei marfa tranzitata de brasoveni nu era supusa vamii decat la inapoiere.
De vamile interne, orasenesti, pentru marfurile tranzitate, brasovenii erau cu desavarsire scutiti, in virtutea privilegiului lui Vlaicu; mai mult inca, privilegiul din 1368 a suprimat vama interna de la Slatina, inlaturand un obstacol din calea legaturii comerciale a Brasovului cu Vidinul, al carui tar, Stracimir, fusese restaurat in domnie sau se pregatea sa si-o reia. In privinta comertului inlauntrul arii Romanesti, brasovenii erau scutiti prin privilegiul din 1368 cu desavarsire de vami, atat la intrarea in tara cat si in orase, cu exceptia vamii orasenesti pe care urmau sa o achite la Campulung sau in apropiere. Privilegiul din 1413 mentine scutirea de vamile interne, cu exceptia vamii de la Rucar pentru postav introdusa in locul celei desfiintate de la Campulung -, a vamii targului unde vor vinde acest postav si a Dimbovitei, unde aveau sa suporte jumatate din suma platita la Rucar. Scutite total de vami in ara Romaneasca erau indeosebi produsele mestesugului brasovean (fier, in, panura, pinza, sabii, cutite, arcuri, funie etc.). Produsele naturale ale arii Romanesti cumparate de brasoveni (peste,...
S-a intamplat in 6 august 1413 was first posted on august 6, 2020 at 12:40 am. 2020 Jurnal Spiritual. Use of this feed is for personal non-commercial use only. If you are not reading this article in your feed reader, then the site is guilty of copyright infringement. Please contact me at ionutalexpanait@gmail.comS-a intamplat in 6 august 1413: Mircea cel Batran da, din Campulung, un privilegiu comercial brasovenilor, care le asigura acestora libertatea de tranzit a marfurilor in si prin ara Romaneasca; textul mai detaliat al tratatului, datat 25 august acelasi an si redactat in latina, mentioneaza si ara Barsei; acest act, acordat de domnul roman la cererea lui Stibor de Stiboricz, voievodul Transilvaniei, si a lui Mihail, comitele secuilor, era o reinnoire a privilegiilor avantajoase pentru negustorii brasoveni acordate de inaintasii sai. Compromisul realizat intre Brasov, rezemat pe puterea regatului ungar, si ara Romaneasca a fost inscris in privilegiile care reglementau activitatea comerciala a brasovenilor inlauntrul tarii si tranzitul lor spre tari straine. Doua au fost privilegiile care au creat cadrul legal, statutul negotului brasovean in si prin ara Romaneasca, cel al lui Vlaicu, din 20 ianuarie 1368, si cel al lui Mircea cel Batrin, din 6 august 1413. Statutul privilegiat al brasovenilor acoperea in primul rand legatura lor comerciala cu Dunarea si Marea Neagra, asadar negotul lor cu sud-estul european si cu Orientul Apropiat. Dreptul de a circula cu marfurile lor in aceasta directie, asigurarea obtinuta prin acest statut impotriva unor eventuale masuri de protectionism comercial politica a carei principala manifestare in aceasta vreme era formula depozitului obligatoriu a fost una din fetele privilegiului exorbitant impus de brasoveni arii Romanesti; libera circulatie a negustorilor era, e drept, rascumparata prin acceptarea unor taxe vamale, dar in cadrul unui regim vamal deosebit de avantajos. Cea de a doua fata a privilegiului smuls de brasoveni arii Romanesti a fost libertatea exceptional de larga pe care si-au asigurat-o pe piata interna a tarii. Marfurile tranzitate prin ara Romaneasca erau supuse unei vami tricesimale la intrarea in tara la Campulung (1368) de fapt o vama centrala inlocuita apoi (1413) printr-o taxa vamala fixa. La inapoiere, la Dunare, marfurile aduse de brasoveni erau de asemenea supuse vamii (tricesirna). Pe drumul Brailei, privilegiul din 1368 a creat brasovenilor un regim inca mai favorabil, intrucat negustorii care urmau acest itinerariu nu plateau vama decat la inapoiere, la Campulung sau in apropiere. Asadar, potrivit asezamantului vamal din 1368, aceeasi marfa tranzitata de brasoveni prin ara Romaneasca era vamuita o singura data, la intrarea in tara, la Campulung si la Dunare, iar pe drumul Brailei marfa tranzitata de brasoveni nu era supusa vamii decat la inapoiere.
De vamile interne, orasenesti, pentru marfurile tranzitate, brasovenii erau cu desavarsire scutiti, in virtutea privilegiului lui Vlaicu; mai mult inca, privilegiul din 1368 a suprimat vama interna de la Slatina, inlaturand un obstacol din calea legaturii comerciale a Brasovului cu Vidinul, al carui tar, Stracimir, fusese restaurat in domnie sau se pregatea sa si-o reia. In privinta comertului inlauntrul arii Romanesti, brasovenii erau scutiti prin privilegiul din 1368 cu desavarsire de vami, atat la intrarea in tara cat si in orase, cu exceptia vamii orasenesti pe care urmau sa o achite la Campulung sau in apropiere. Privilegiul din 1413 mentine scutirea de vamile interne, cu exceptia vamii de la Rucar pentru postav introdusa in locul celei desfiintate de la Campulung -, a vamii targului unde vor vinde acest postav si a Dimbovitei, unde aveau sa suporte jumatate din suma platita la Rucar. Scutite total de vami in ara Romaneasca erau indeosebi produsele mestesugului brasovean (fier, in, panura, pinza, sabii, cutite, arcuri, funie etc.). Produsele naturale ale arii Romanesti cumparate de brasoveni (peste,...
