S-a întâmplat în 16 august 2008
S-a intamplat in 16 august 2008: A murit Elena Leusteanu Teodorescu, fosta gimnasta, binecunoscuta pentru cucerirea a trei medalii toate de bronz la Jocurile Olimpice de la Melbourne (1956) si Roma (1960); de asemenea, este prima sportiva care a adus gimnasticii romanesti o medalie de la Jocurile Olimpice, medalie obtinuta la Melbourne []The post S-a intamplat in 16 august 2008 appeared first on Jurnal Spiritual.
S-a intamplat in 16 august 2008 was first posted on august 16, 2020 at 1:01 am. 2020 Jurnal Spiritual. Use of this feed is for personal non-commercial use only. If you are not reading this article in your feed reader, then the site is guilty of copyright infringement. Please contact me at ionutalexpanait@gmail.comS-a intamplat in 16 august 2008: A murit Elena Leusteanu Teodorescu, fosta gimnasta, binecunoscuta pentru cucerirea a trei medalii toate de bronz la Jocurile Olimpice de la Melbourne (1956) si Roma (1960); de asemenea, este prima sportiva care a adus gimnasticii romanesti o medalie de la Jocurile Olimpice, medalie obtinuta la Melbourne (n. 1935, la Cernauti, astazi in Ucraina).
Elena Leustean din Brasov a cucerit prima medalie olimpica din istoria gimnasticii romanesti la Jocurile din 1956, de la MelbourneMulti cred ca succesele mari ale Romaniei au inceput cu Nadia. In realitate, cea care a urcat pentru prima oara pe podiumul olimpic a fost Elena Leustean, brasoveanca deschizind astfel drumul glorios al gimnasticii romanesti, cu 20 de ani inaintea Nadiei. Se stiu putine despre Elena, dar romanii nu au uitat-o. Cele trei medalii olimpice stau marturie despre performanta incredibila a acelei domnisoare de 21 de ani, care, in 1956, a adus bronzul la sol pentru o tara fara traditie olimpica in aceasta ramura sportiva.
Pana la Olimpiada de la Melbourne din 1956, nu ne puteam lauda cu nicio medalie olimpica la gimnastica. Istoria insa s-a schimbat odata cu Elena Leustean, care a cucerit bronzul la sol. Dupa aceasta victorie neasteptata, cele sase fete din lotul Romaniei au prins curaj si, in final, echipa noastra a urcat pe locul III, dupa URSS si Ungaria. SUA au terminat atunci pe locul 9. Fratele cel mare al gimnastei, Nicolai Leustean, povestea cat de plin de surprize a fost drumul ei spre performanta.
Elena s-a nascut in 1935 la Cernauti, intr-o familie cu sapte copii. A copilarit cu cai si vaci in batatura, s-a catarat prin copaci si a alergat prin gradini. Am fugit cand a venit frontul la Cernauti, numai cu un geamantan la noi. Dupa ce am plecat din gara, m-am uitat in urma trenului si am vazut podul cum sare in aer. Am coborat direct la Brasov. Cand am iesit din gara, ne-am speriat, am crezut ca se pravale Tampa pe noi, asa mare ni se parea, povestea Nicolai, care avea pe atunci 15 ani, iar Elena doar opt. Le-a fost greu la inceput. Au gasit o casa parasita, suficient de mare cat sa-i incapa pe toti. Mobila au avut mai tarziu, dupa ce tatal lor s-a angajat ca felcer. Dupa terminarea razboiului au locuit pe strada Dragos Voda. Elena era eleva la scoala primara si deja era buna la sporturi de tot felul.
Cand a venit vremea sa dea la liceu, familia n-a fost de acord, se stabilise ca Elena va fi croitoreasa. Dar soarta Elenei avea sa fie legata de sport. Profesorii deja o remarcasera si au insistat sa mearga la liceul sportiv. Era buna la atletism. Elena promitea sa devina o mare atleta, a obtinut titlul de campioana nationala de junioare la triatlon. La SMTCF Brasov, juca si handbal. In 1953, a facut parte din lotul national, obtinand 5,14 m la lungime si 1,43 m la inaltime.
Cand s-a format echipa de gimnastica feminina la Brasov, a fost selectata si Elena. Era bataie pe ea, fiindca era buna in doua sporturi. Gimnastica o dorea, atletismul n-o lasa. Pana la urma, a ales gimnastica. Invata repede, era facuta pentru acest sport. Avea si o fire docila si foarte disciplinata, spune fratele campioanei. In 1951, a fost selectionata in lotul national, iar in perioada 1953-1964, a castigat sapte titluri de campioana nationala absoluta si noua medalii pe aparate. Avea 17 ani cand si-a fracturat coloana. Erau in cantonament in Poiana cind a izbucnit incendiul in vila in care erau cazate. Ildiko si Berta au sarit in paturile pe care le tineau pompierii, dar Elena a aterizat pe un morman de zapada, de la etajul trei. S-a ridicat, n-avea nimic. Apoi a fugit din spital. Dupa un timp, a observat ca are dureri de coloana si s-a intors. O aschie de os ii intrase in maduva. A stat in ghips pana la gat cateva luni, dar s-a refacut foarte bine, povestea Nicolai, fratele ei.
Primul concurs international la care a participat a fost Festivalul Mondial al Tineretului din 1951, unde s-a clasat pe locul 5, cu echipa. Intre 1954 si 1964, a concurat la doua campionate mondiale, doua campionate europene si trei jocuri olimpice. La lotul national s-a pregatit cu antrenori legendari: Maria Simionescu, Petre Dungaciu si Caius Jianu. La Campionatul Mondial de la Roma, din 1954, echipa Romaniei s-a clasat pe locul 4, iar Elena a ocupat locul 5 la individual compus si 6 la barna. Din medalie in medalie, Elena a ajuns si la Olimpiada de la Melbourne, din 1956. Tanara de 21 de ani a condus echipa, compusa din Georgeta Hurmuzachi, Sonia Iovan, Elena Margarit, Elena Sacalici si Emilia Vatasoiu, catre cea mai valoroasa medalie de pana atunci a gimnasticii romanesti: bronz la concursul pe echipe. Pe vremea aceea, echipa evolua intr-un exercitiu grup. Prezenta romancelor a fost atat de...
S-a intamplat in 16 august 2008 was first posted on august 16, 2020 at 1:01 am. 2020 Jurnal Spiritual. Use of this feed is for personal non-commercial use only. If you are not reading this article in your feed reader, then the site is guilty of copyright infringement. Please contact me at ionutalexpanait@gmail.comS-a intamplat in 16 august 2008: A murit Elena Leusteanu Teodorescu, fosta gimnasta, binecunoscuta pentru cucerirea a trei medalii toate de bronz la Jocurile Olimpice de la Melbourne (1956) si Roma (1960); de asemenea, este prima sportiva care a adus gimnasticii romanesti o medalie de la Jocurile Olimpice, medalie obtinuta la Melbourne (n. 1935, la Cernauti, astazi in Ucraina).
Elena Leustean din Brasov a cucerit prima medalie olimpica din istoria gimnasticii romanesti la Jocurile din 1956, de la MelbourneMulti cred ca succesele mari ale Romaniei au inceput cu Nadia. In realitate, cea care a urcat pentru prima oara pe podiumul olimpic a fost Elena Leustean, brasoveanca deschizind astfel drumul glorios al gimnasticii romanesti, cu 20 de ani inaintea Nadiei. Se stiu putine despre Elena, dar romanii nu au uitat-o. Cele trei medalii olimpice stau marturie despre performanta incredibila a acelei domnisoare de 21 de ani, care, in 1956, a adus bronzul la sol pentru o tara fara traditie olimpica in aceasta ramura sportiva.
Pana la Olimpiada de la Melbourne din 1956, nu ne puteam lauda cu nicio medalie olimpica la gimnastica. Istoria insa s-a schimbat odata cu Elena Leustean, care a cucerit bronzul la sol. Dupa aceasta victorie neasteptata, cele sase fete din lotul Romaniei au prins curaj si, in final, echipa noastra a urcat pe locul III, dupa URSS si Ungaria. SUA au terminat atunci pe locul 9. Fratele cel mare al gimnastei, Nicolai Leustean, povestea cat de plin de surprize a fost drumul ei spre performanta.
Elena s-a nascut in 1935 la Cernauti, intr-o familie cu sapte copii. A copilarit cu cai si vaci in batatura, s-a catarat prin copaci si a alergat prin gradini. Am fugit cand a venit frontul la Cernauti, numai cu un geamantan la noi. Dupa ce am plecat din gara, m-am uitat in urma trenului si am vazut podul cum sare in aer. Am coborat direct la Brasov. Cand am iesit din gara, ne-am speriat, am crezut ca se pravale Tampa pe noi, asa mare ni se parea, povestea Nicolai, care avea pe atunci 15 ani, iar Elena doar opt. Le-a fost greu la inceput. Au gasit o casa parasita, suficient de mare cat sa-i incapa pe toti. Mobila au avut mai tarziu, dupa ce tatal lor s-a angajat ca felcer. Dupa terminarea razboiului au locuit pe strada Dragos Voda. Elena era eleva la scoala primara si deja era buna la sporturi de tot felul.
Cand a venit vremea sa dea la liceu, familia n-a fost de acord, se stabilise ca Elena va fi croitoreasa. Dar soarta Elenei avea sa fie legata de sport. Profesorii deja o remarcasera si au insistat sa mearga la liceul sportiv. Era buna la atletism. Elena promitea sa devina o mare atleta, a obtinut titlul de campioana nationala de junioare la triatlon. La SMTCF Brasov, juca si handbal. In 1953, a facut parte din lotul national, obtinand 5,14 m la lungime si 1,43 m la inaltime.
Cand s-a format echipa de gimnastica feminina la Brasov, a fost selectata si Elena. Era bataie pe ea, fiindca era buna in doua sporturi. Gimnastica o dorea, atletismul n-o lasa. Pana la urma, a ales gimnastica. Invata repede, era facuta pentru acest sport. Avea si o fire docila si foarte disciplinata, spune fratele campioanei. In 1951, a fost selectionata in lotul national, iar in perioada 1953-1964, a castigat sapte titluri de campioana nationala absoluta si noua medalii pe aparate. Avea 17 ani cand si-a fracturat coloana. Erau in cantonament in Poiana cind a izbucnit incendiul in vila in care erau cazate. Ildiko si Berta au sarit in paturile pe care le tineau pompierii, dar Elena a aterizat pe un morman de zapada, de la etajul trei. S-a ridicat, n-avea nimic. Apoi a fugit din spital. Dupa un timp, a observat ca are dureri de coloana si s-a intors. O aschie de os ii intrase in maduva. A stat in ghips pana la gat cateva luni, dar s-a refacut foarte bine, povestea Nicolai, fratele ei.
Primul concurs international la care a participat a fost Festivalul Mondial al Tineretului din 1951, unde s-a clasat pe locul 5, cu echipa. Intre 1954 si 1964, a concurat la doua campionate mondiale, doua campionate europene si trei jocuri olimpice. La lotul national s-a pregatit cu antrenori legendari: Maria Simionescu, Petre Dungaciu si Caius Jianu. La Campionatul Mondial de la Roma, din 1954, echipa Romaniei s-a clasat pe locul 4, iar Elena a ocupat locul 5 la individual compus si 6 la barna. Din medalie in medalie, Elena a ajuns si la Olimpiada de la Melbourne, din 1956. Tanara de 21 de ani a condus echipa, compusa din Georgeta Hurmuzachi, Sonia Iovan, Elena Margarit, Elena Sacalici si Emilia Vatasoiu, catre cea mai valoroasa medalie de pana atunci a gimnasticii romanesti: bronz la concursul pe echipe. Pe vremea aceea, echipa evolua intr-un exercitiu grup. Prezenta romancelor a fost atat de...
