S-a întâmplat în 5 noiembrie 1952
S-a intamplat in 5 noiembrie 1952: A murit astronomul Nicolae Coculescu, fondatorul Observatorului Astronomic din Bucuresti (1908). Nicolae C. Coculescu (n. 31 iulie 1866, Craiova d. Bucuresti) a fost profesor de astronomie la Universitatea din Bucuresti. In 1908 a infiintat Observatorul Astronomic din Bucuresti.
Este cunoscut pentru studiile sale de mecanica cereasca asupra calculului perturbatiilor []The post S-a intamplat in 5 noiembrie 1952 appeared first on Jurnal Spiritual.
S-a intamplat in 5 noiembrie 1952 was first posted on noiembrie 5, 2020 at 3:23 am. 2020 Jurnal Spiritual. Use of this feed is for personal non-commercial use only. If you are not reading this article in your feed reader, then the site is guilty of copyright infringement. Please contact me at ionutalexpanait@gmail.comS-a intamplat in 5 noiembrie 1952: A murit astronomul Nicolae Coculescu, fondatorul Observatorului Astronomic din Bucuresti (1908). Nicolae C. Coculescu (n. 31 iulie 1866, Craiova d. Bucuresti) a fost profesor de astronomie la Universitatea din Bucuresti. In 1908 a infiintat Observatorul Astronomic din Bucuresti.
Este cunoscut pentru studiile sale de mecanica cereasca asupra calculului perturbatiilor planetare. Unul dintre cei mai renumiti oameni de stiinta, intemeietorul Observatorului Astronomic din Bucuresti, cu contributii foarte apreciate in domeniul mecanicii ceresti si in extinderea studiului astronomiei in tara noastra, a fost Nicolae Coculescu. Tatal, Nicolae Cocu, era originar din Clisura, localitate situata pe malul lacului Ohrida, in Macedonia. Din casatoria sa cu Maria Dimitriu-Coculescu au rezultat, in afara lui Nicolae, inca alti trei copii respectiv Paul, Eugenia si Leontina (aceasta din urma, casatorita cu compozitorul si cel dintai sef de muzica militara din tara noastra, viitor profesor de muzica la Gimnaziul real Fratii Buzesti , coala Normala si Conservatorul Cornetti din Craiova, Gheorghe Fotino, Eugenia este mama regretatului jurist si istoric, membru al Academiei Romane, George Fotino). A absolvit la Craiova scoala primara si liceul, iar universitatea a urmat-o la Bucuresti, la Facultatea de Stiinte, obtinand licenta in matematica in martie 1889. In decembrie 1890, a plecat la Paris unde a obtinut din nou licenta in matematica.
In 1892, in timp ce-si efectua stagiul la Observatorul astronomic din Paris, Nicolae Coculescu publica, in Comptes rendus des seances de l Academie des sciences de Paris, primul sau memoriu de mecanica cereasca intitulat: Sur la stabilit du mouvement dans un cas particulier du probl me des trois corps. Aici el se ocupa de un caz particular al problemei celor trei corpuri, aratand ca al treilea corp nu se indeparteaza la nesfarsit, ci ca exista o stabilitate in sensul indicat de Hill sau de Poisson. Aceasta lucrare a fost considerata foarte interesanta, ea fiind citata mult mai tarziu si anume, in anul 1919, de italianul Marcolongo in studiul: Il problema degli tre corpi de Newton ai nostri giorni. Fiul sau, Piu-Serban Coculescu, cunoscut si sub pseudonimul Pius Servien, a fost un scriitor si lingvist roman.
Prin studiile sale de teorie a ritmurilor a pus bazele lingvisticii matematice. Coculescu publica un prim memoriu in legatura cu viitoarea teza de doctorat in matematica in: Comptes rendus des seances de l Acad mie des sciences de Paris in 1894.
Urmeaza in acelasi periodic memoriul: Sur le d veloppement approch de la fonction perturbatrice. La 5 noiembrie 1895, isi sustine teza in matematica la Sorbona cu un subiect din mecanica cereasca: Sur les expressions approch es des termes d ordre lev dans le d veloppement de la fonction perturbatrice (Asupra expresiilor apropriate ale termenilor de ordin ridicat, in dezvoltarea functiei perturbatoare). Aceasta teza a fost publicata in: Journal de math matiques pures et appliqu s.
Inaintea tezei lui N. Coculescu privind functia perturbatoare, Darboux aratase ca cercetarea partii principale a unui coeficient de rang ridicat in dezvoltarea in serie depinde numai de singuralitatile ce le infatiseaza functia pe cercul de convergenta. De asemenea, tot inaintea lui N. Coculescu, Henri Poincar adusese functia perturbatoare de doua variabile la o functie (x) de o singura variabila.
Coculescu studiaza in teza sa aceasta functie (x),...
Este cunoscut pentru studiile sale de mecanica cereasca asupra calculului perturbatiilor []The post S-a intamplat in 5 noiembrie 1952 appeared first on Jurnal Spiritual.
S-a intamplat in 5 noiembrie 1952 was first posted on noiembrie 5, 2020 at 3:23 am. 2020 Jurnal Spiritual. Use of this feed is for personal non-commercial use only. If you are not reading this article in your feed reader, then the site is guilty of copyright infringement. Please contact me at ionutalexpanait@gmail.comS-a intamplat in 5 noiembrie 1952: A murit astronomul Nicolae Coculescu, fondatorul Observatorului Astronomic din Bucuresti (1908). Nicolae C. Coculescu (n. 31 iulie 1866, Craiova d. Bucuresti) a fost profesor de astronomie la Universitatea din Bucuresti. In 1908 a infiintat Observatorul Astronomic din Bucuresti.
Este cunoscut pentru studiile sale de mecanica cereasca asupra calculului perturbatiilor planetare. Unul dintre cei mai renumiti oameni de stiinta, intemeietorul Observatorului Astronomic din Bucuresti, cu contributii foarte apreciate in domeniul mecanicii ceresti si in extinderea studiului astronomiei in tara noastra, a fost Nicolae Coculescu. Tatal, Nicolae Cocu, era originar din Clisura, localitate situata pe malul lacului Ohrida, in Macedonia. Din casatoria sa cu Maria Dimitriu-Coculescu au rezultat, in afara lui Nicolae, inca alti trei copii respectiv Paul, Eugenia si Leontina (aceasta din urma, casatorita cu compozitorul si cel dintai sef de muzica militara din tara noastra, viitor profesor de muzica la Gimnaziul real Fratii Buzesti , coala Normala si Conservatorul Cornetti din Craiova, Gheorghe Fotino, Eugenia este mama regretatului jurist si istoric, membru al Academiei Romane, George Fotino). A absolvit la Craiova scoala primara si liceul, iar universitatea a urmat-o la Bucuresti, la Facultatea de Stiinte, obtinand licenta in matematica in martie 1889. In decembrie 1890, a plecat la Paris unde a obtinut din nou licenta in matematica.
In 1892, in timp ce-si efectua stagiul la Observatorul astronomic din Paris, Nicolae Coculescu publica, in Comptes rendus des seances de l Academie des sciences de Paris, primul sau memoriu de mecanica cereasca intitulat: Sur la stabilit du mouvement dans un cas particulier du probl me des trois corps. Aici el se ocupa de un caz particular al problemei celor trei corpuri, aratand ca al treilea corp nu se indeparteaza la nesfarsit, ci ca exista o stabilitate in sensul indicat de Hill sau de Poisson. Aceasta lucrare a fost considerata foarte interesanta, ea fiind citata mult mai tarziu si anume, in anul 1919, de italianul Marcolongo in studiul: Il problema degli tre corpi de Newton ai nostri giorni. Fiul sau, Piu-Serban Coculescu, cunoscut si sub pseudonimul Pius Servien, a fost un scriitor si lingvist roman.
Prin studiile sale de teorie a ritmurilor a pus bazele lingvisticii matematice. Coculescu publica un prim memoriu in legatura cu viitoarea teza de doctorat in matematica in: Comptes rendus des seances de l Acad mie des sciences de Paris in 1894.
Urmeaza in acelasi periodic memoriul: Sur le d veloppement approch de la fonction perturbatrice. La 5 noiembrie 1895, isi sustine teza in matematica la Sorbona cu un subiect din mecanica cereasca: Sur les expressions approch es des termes d ordre lev dans le d veloppement de la fonction perturbatrice (Asupra expresiilor apropriate ale termenilor de ordin ridicat, in dezvoltarea functiei perturbatoare). Aceasta teza a fost publicata in: Journal de math matiques pures et appliqu s.
Inaintea tezei lui N. Coculescu privind functia perturbatoare, Darboux aratase ca cercetarea partii principale a unui coeficient de rang ridicat in dezvoltarea in serie depinde numai de singuralitatile ce le infatiseaza functia pe cercul de convergenta. De asemenea, tot inaintea lui N. Coculescu, Henri Poincar adusese functia perturbatoare de doua variabile la o functie (x) de o singura variabila.
Coculescu studiaza in teza sa aceasta functie (x),...
