Părintele Iosif, trâmbiţaşul nostru
Bucura-te, Parintele Iosif, mangaierea sufletelor noastre, cel ce ai dat un mare ajutor Bisericii noastre, unind crestinii laolalta. Bucura-te, Parintele Iosif, mult-patimitorule! Bucura-te, Parinte, ca iata, la 133 de ani, fratii au venit din lungul si latul tarii sa se bucure in partasie la Certege! Oare, cum sa nu se bucure Parintele Iosif, caci iata, []Bucura-te, Parintele Iosif, mangaierea sufletelor noastre, cel ce ai dat un mare ajutor Bisericii noastre, unind crestinii laolalta. Bucura-te, Parintele Iosif, mult-patimitorule! Bucura-te, Parinte, ca iata, la 133 de ani, fratii au venit din lungul si latul tarii sa se bucure in partasie la Certege! Oare, cum sa nu se bucure Parintele Iosif, caci iata, dupa atatia ani, jertfa lui nu a ramas in zadar? ()In Pilda cu cele zece fecioare se spune ca au atipit toate i atipim si noi adeseori, iubitilor, in alergarile noastre. i atipiti eram odata cu totii, dar a fost cineva si aici spune Cuvantul: Iar la miezul noptii s-a facut strigare la un moment dat a venit cineva si a facut strigare pentru noi, pentru toti, si acela care a facut strigare in tara si in poporul nostru, pornind de aici, de la Certege, a fost Parintele Iosif, a fost trambitasul nostru, a fost cel care a sunat si a spus: O, de as avea o goarna si un glas de arhanghel sa strig sa ma auda in toata tara si in toata lumea, sa ma auda...
Sursa: Oastea Domnului
Vezi articolul complet pe Oastea Domnului