Cine nu se leapada de sine, nu poate sa vina dupa mine. Cine nu poate sa intrebe si cine nu se poate pleca sfatului unui parinte duhovnicesc, sau nici macar nu-l cauta, nu gaseste pe Iisus. Daca totusi vrea sa se tina de urma lui Dumnezeu, dar fiind cu inima si mintea intinate de placere []Cine nu se leapada de sine, nu poate sa vina dupa mine. Cine nu poate sa intrebe si cine nu se poate pleca sfatului unui parinte duhovnicesc, sau nici macar nu-l cauta, nu gaseste pe Iisus. Daca totusi vrea sa se tina de urma lui Dumnezeu, dar fiind cu inima si mintea intinate de placere si mandrie, da de inselaciuni. De aceea-s randuiti duhovnicii, sa cumpaneasca duhurile ce le strabat mintea, sa cunoasca masurile fiecarui ins si incotro ii inclina cumpana.

Inca de mult marturisea Proorocul Iordanului ca: Nu poate un om sa ia nimic, daca nu i s-a dat lui din Cer . Dar tot asa zic si cei inselati. Cum sa prindem inselaciunea din urma? Foarte usor de prins. Cei ce cu adevarat au darul de la Dumnezeu, vin la duhovnici sa-i intrebe, pe cand cei inselati nu vor sa vina si se tin pe sine mai presus de orice dar. Ei nu mai stiu ca fara de smerenie, nu dai de Dumnezeu ci de inselatorul; fara intrebare nu intri pe poarta, ci sari pe aiurea si cu talharii te socotesti. Ravna fara intrebare si parerea sar masura.

In fiecare ins a inchis Dumnezeu chemarea catre tot rostul si lucrul, pe care la vreme le va avea intre oameni astfel: El a dat pe unii sa fie Apostoli, pe altii prooroci, pe altii binevestitori, pe altii pastori si invatatori. Spre desavarsirea sfintilor, la lucrul slujbei, spre zidirea la trupul lui Hristos, pana cand toti vom fi ajuns la unirea credintei si a cunostintei Fiului lui Dumnezeu, la starea barbatului desavarsit, la masura plinirii varstei lui Hristos. Ca sa nu mai fim copii si jucaria valurilor, purtati incoace si incolo de orice vant si invatatura, prin inselaciunea oamenilor, prin viclesugul lor, spre uneltirea ratacirii, ci fiind credincios adevarului, prin iubire sa sporim intru toate, pentru El care este...