Din harfa unei fara seamaniubiri aprinse pe pamant,am vrut cum am stiut, Iisuse,mai cald si mai frumos sa- i cant. In orice viers am pus o partedin inima ce le-a purtat,in fiecare slova-mi ardeun strop din duhu-nflacarat. Am vrut a dragostei vapaiedin Jertfa Golgotei s-o iausi miilor de inimi stinseputernic foc ceresc sa dau. Sa vad []Din harfa unei fara seamaniubiri aprinse pe pamant,am vrut cum am stiut, Iisuse,mai cald si mai frumos sa- i cant.

In orice viers am pus o partedin inima ce le-a purtat,in fiecare slova-mi ardeun strop din duhu-nflacarat.

Am vrut a dragostei vapaiedin Jertfa Golgotei s-o iausi miilor de inimi stinseputernic foc ceresc sa dau.

Sa vad cum arde-ntreg pamantul,inalt si larg, si fericit,in focul dragostei de Tine,Iisus, Mantuitor Iubit!Dar cat sunt trist, ca nici cantarea,ca tot ce-am spus si ce-am facut,n-a fost nici nalta, nici fierbinte,nici fericita cum am vrut.

Azi vin plangand ca Magdalenacand vasul scump si l-a sfarmat,ca nimenea din el, pe urma,sa nu mai fie-nmiresmat i-mi sparg, Iisuse Dulce, harfacu care-am vrut aici sa- i cant,ca nimanuia, dupa Tine,sa nu-i mai cante pe pamant,Rugandu-Te, macar in cerurisa faci sa pot canta asacum toata viata mea din lumeam vrut, dar n-am putut canta!TRAIAN DORZ din Cantarea Cantarilor mele , editia a II-aEditura Oastea Domnului, Sibiu, 2014