Fratii mei si surorile mele! Sa-L binecuvantam pe Domnul, Care ne-a socotit vrednici de incredere si ne-a chemat in slujba Lui. Nu exista pe lumea aceasta o comoara atat de mare si un dar asa de mare ca acesta pe care vi l-a dat Dumnezeu, pe care ni l-a dat noua Dumnezeu, ca, in vremea, []Fratii mei si surorile mele! Sa-L binecuvantam pe Domnul, Care ne-a socotit vrednici de incredere si ne-a chemat in slujba Lui. Nu exista pe lumea aceasta o comoara atat de mare si un dar asa de mare ca acesta pe care vi l-a dat Dumnezeu, pe care ni l-a dat noua Dumnezeu, ca, in vremea, in ceasul acesta sa ne gasim aici adunati in jurul Cuvantului lui Dumnezeu, sa ne putem spune unii altora aceste cuvinte si sa le putem asculta unii de la altii. Avem ochii umeziti de lacrimi si inima frematand de bucuria puterii lui Dumnezeu care este peste noi, pentru ca o putere este in mijlocul nostru. Puterea aceasta ne face sa uitam de boala, puterea aceasta ne face sa uitam de osteneala, sa uitam de oboseala, de foame, de sete si sa stam aici cum stateau ucenicii pe Tabor: Doamne, e bine sa fim aici. Hai sa facem aicea colibe si sa stam, sa nu ne mai ducem nicaieri.

Da, putem face, sufleteste, coliba aceasta. In aceasta atmosfera de iubire si de partasie putem sa ne cuprindem toti. i chiar daca, trupeste, noi trebuie sa mai coboram de pe muntele acesta, sa ne departam de aceasta atmosfera in care ne simtim atat de fericiti si sa mergem iarasi in vale, cum s-au dus ucenicii de pe Tabor, intalnindu-se acolo cu luptele, cu neputintele si cu celelalte duhuri, daca sufleteste noi ramanem mereu in starea aceasta, avem totdeauna putere sa biruim toate valurile si furtunile care sunt acolo in vale, dupa ce am coborat de aici.

Dati-va toate silintele sa va ridicati mereu, sufleteste, pe acest Tabor slavit si binecuvantat. Cei care v-ati hotarat pentru Domnul, innoiti legamantul cu toata puterea si cu toata bucuria, caci zilele pe care le traim sunt asa cum sunt i oricati ani am avea inca de trait in viata, anii acestia sunt ca un vis. Noua ni se pare numai ca este lung acest prezent scurt; dar vesnicia lunga din urma si cea lunga dinainte ni se par scurte. Ce inversare si ce rasturnare de valori! Trecutul cel lung ne pare ca a fost scurt: ca ieri; si viitorul cel cat de lung ni se pare scurt. Numai prezentul acesta scurt ni se pare ca-i lung. i prezentul acesta ne insala. Cand e greu, ne pierdem nadejdea. Cand e fericit, ne pierdem mintea cum au facut atat de multi oameni: cand le merge bine, innebunesc si spun niste lucruri nechibzuite. Cand le merge greu, cad in deznadejde. Dar si greul, si binele ce usor si ce repede trec! Noua, care avem viata in urma, ni se pare ca a fost un vis. Tinerilor care-si au viata inainte li se pare ca-i o vesnicie. Cand eram tanar, mi se parea ca trece asa de greu timpul. Asteptam sa se termine scoala: Timpule, vino mai repede! Vino mai repede!Mi se parea ca e ca un melc care vine si nu mai soseste. Trebuia sa ajung la armata: Timpule, vino mai repede! Trebuia sa ajung la casnicie: Timpule, vino mai repede! i, dupa ce a trecut de astea, mi se parea ca melcul care era timpul atunci s-a prefacut in iepure. i fuge, si spun: Timpule, stai mai incet! Stai mai incet! i au trecut anii si am acuma peste 72 de ani Niciodata nu m-am gandit ca voi trece de 40. i mi se pare ca au fost un vis toti. Maine va veti uita aici, va veti aduce aminte ca a fost candva un om care a spus aceste cuvinte si incet, incet o sa vi se stearga din minte si imaginea aceasta.

Cat de puternic ni se pare prezentul si cat de lung ni se pare prezentul! El este ca un vis, mai trecator decat visul din somn. De aceea, folositi prezentul acesta acum atat de scurt clipa aceasta, ceasul acesta care e ca si trecut. i...