Cand esti un fariseu, spui: Iti multumesc, Doamne, ca eu nu sunt atat de rau ca altii sau chiar ca acest vames Cand esti un ticalos si un desfranat, totdeauna te vei compara cu altii si vei zice: Oricum, tot nu sunt ca ala sau ca aia Dar si cand esti smerit te vei compara []Cand esti un fariseu, spui: Iti multumesc, Doamne, ca eu nu sunt atat de rau ca altii sau chiar ca acest vames Cand esti un ticalos si un desfranat, totdeauna te vei compara cu altii si vei zice: Oricum, tot nu sunt ca ala sau ca aiaDar si cand esti smerit te vei compara cu vamesul si vei zice: O, de-as ajunge sa ma pocaiesc si eu ca el! Sau cand esti rabdator, vei arata spre Iov sau spre Hristos si vei zice: O Doamne, ce este rabdarea mea pe langa rabdarea aceasta! Sau cand esti in suferinta, vei zice: Ce este suferinta mea pe langa cele pe care le-ai indurat Tu, Domnul meu, si inaintasii mei sfinti! Ce greu este, intr-adevar, sa te dai pilda pe tine insuti!Numai oamenii cu adevarat mari inaintea lui Dumnezeu au putut sa se dea pe ei insisi pilda vrednica de urmat. Ce pilda in toate privintele ne-a fost noua, mai presus de toti si de toate, Marele nostru Dumnezeu si Mantuitor Iisus! El Cel Dintai a spus: Invatati de la Mine, ca Eu sunt bland si smerit cu inima (Mt 11, 29). Sau: Eu v am dat o pilda cum am facut Eu, asa sa faceti si voi (In 13, 15). Dupa Domnul Iisus, cate au fost mereu si mereu acele vieti sfinte si inimi mari care au putut spune: Urmati-ma pe mine, fratilor, si uitati-va cu bagare de seama la cei ce traiesc dupa pilda pe care o aveti in noi (Flp 3, 17)? O, cat de mult le datoram noi acestor trimisi mari si sfinti care, avand in ei o fire omeneasca tot ca si noi, au putut totusi sa se inalte atat de mult spre Hristos, incat sa ne poata fi cu vrednicie o pilda vrednica de urmat, o pilda stralucita de realizare a vietii Lui. Ei ne-au aratat ca este cu putinta realizarea sfinteniei inca de pe pamant,...