Nu mai am decat Iubirea singura oita,cu ea trec prin a pustiei gheata si arsita,cu ea-mi incalzesc tacerea si-mi hranesc cantarea; Doamne, sa nu mi-o sfasie noaptea si uitarea. i nu am decat lumina lacrimii ascunse,cu ea-mi vindec usturimea inimii strapunse,cu ea-mi usurez mustrarea prietenului rece; Doamne, lunga nedreptate nu-mi lasa s-o sece. i []Nu mai am decat Iubirea singura oita,cu ea trec prin a pustiei gheata si arsita,cu ea-mi incalzesc tacerea si-mi hranesc cantarea; Doamne, sa nu mi-o sfasie noaptea si uitarea. i nu am decat lumina lacrimii ascunse,cu ea-mi vindec usturimea inimii strapunse,cu ea-mi usurez mustrarea prietenului rece; Doamne, lunga nedreptate nu-mi lasa s-o sece. i nu am decat cantarea de fior si jale,cu ea-mi duc singuratatea pe divina- i cale,cu ea-mi umplu nehotarul dintre lut si stele; Doamne, fa sa Te slaveasca ingerii cu ele. i nu am decat aceste prea putine zilelanga care-mi sta-nserarea numarandu-mi-lesi-mi sta sufletu-asteptandu- i pasii mai aproape,cu sarutul linistirii dulce pe pleoape.

Doamne, n-am decat acestea, celelalte toatele-am lasat de soare arse si de vant luate;fericeasca-se cu ele cei ce-arunca-n mine,mie lasa-mi numai astea pana-ajung la Tine.

TRAIAN DORZ din Cantari Eterne , editia a II-aEditura Oastea Domnului, Sibiu, 2014