Taina iertării păcatelor
1 Intrand in corabie, Iisus a trecut si a venit in cetatea Sa. 2 i iata, I-au adus un slabanog zacand pe pat. i Iisus, vazand credinta lor, a zis slabanogului: Indrazneste, fiule! Iertate sunt pacatele tale! 3 Dar unii dintre carturari ziceau in sine: Acesta huleste. 4 i Iisus, stiind gandurile lor, le-a zis: [] 1 Intrand in corabie, Iisus a trecut si a venit in cetatea Sa. 2 i iata, I-au adus un slabanog zacand pe pat. i Iisus, vazand credinta lor, a zis slabanogului: Indrazneste, fiule! Iertate sunt pacatele tale! 3 Dar unii dintre carturari ziceau in sine: Acesta huleste. 4 i Iisus, stiind gandurile lor, le-a zis: Pentru ce cugetati rele in inimile voastre? 5 Caci ce este mai lesne a zice: Iertate sunt pacatele tale, sau a zice: Scoala-te si umbla? 6 Dar ca sa stiti ca putere are Fiul Omului pe pamant a ierta pacatele, a zis slabanogului: Scoala-te, ia-ti patul si mergi la casa ta. 7 i, sculandu-se, s-a dus la casa sa. 8 Iar multimile, vazand acestea, s-au inspaimantat si au slavit pe Dumnezeu, Cel care da oamenilor asemenea putere. ( Matei 9,1-8 )1. Taina iertarii pacatelor. Evanghelia de astazi ne vorbeste despre vindecarea slabanogului din Capernaum. Accentul teologic in aceasta istorisire mateiana este insa nu atat asupra minunii vindecarii trupesti, ci asupra unei alte mari minuri de care da seama aceasta intamplare, anume minunea (si taina) iertarii pacatelor. i in textul paralel de la Marcu (2,1-12) este vorba de iertarea pacatelor si minunea vindecarii acelui om paralizat vine ca o dovada ca putere are Fiul Omului a ierta pacatele pe pamant (v. 10). Totusi, in Evanghelia a doua accentul cade mai ales pe minunea vindecarii trupesti. De aceea, la Marcu, ne sunt date detalii cu privire la modul cum a ajuns slabanogul in fata lui Iisus, lasat fiind printr-o spartura facuta in acoperis de cei patru insi care-l purtau (v. 3-4). La fel de impresionanta este iesirea din scena a celui vindecat: i s-a sculat indata si, luan du si patul, a iesit inaintea tuturor (v. 12a). Iar cei prezenti, sunt marcati, in mod evident, de minu nea vindecarii tru pesti: toti erau uimiti si slaveau pe Dumnezeu, zicand: Asemenea lucruri n-am vazut niciodata (v. 12b).
La Matei insa, prin modificari aparent putin importante in raport cu textul de la Marcu, se opereaza o deplasare de accent, de pe minunea vindecarii pe tema iertarii pacatelor. Astfel, Sfantul Matei lasa deoparte detaliile neobisnuite ale intrarii in scena a slabanogului; la fel, iesirea acestuia din scena este mult simplificata: evanghelistul spune simplu ca el, sculan du se, s-a dus la casa sa (v. 7). i aceasta deoarece in relatarea mateiana locul central nu il ocupa slabanogul si vindecarea sa trupeasca, ci Iisus si lucrarea Sa de iertare a pacatelor pe pamant . In cuprinsul pericopei, expresiile cele mai importante sunt cele care se refera la iertarea pacatelor iertate sunt pacatele tale , in v. 2b si 5a; si a ierta pacatele , in v. 6a si la puterea lui Iisus de a o savarsi (v. 6a si 8b).2. Este mai mare lucru a ierta pacatele decat a tamadui un trup . In ansamblul Evangheliei de la Matei este subliniata ideea ca Iisus a venit in lume spre iertarea pacatelor. Inca de la vestirea ingerului catre dreptul Iosif, despre nasterea Mantuitorului, numele Iisus este explicat astfel: caci El va mantui pe poporul Sau de pacatele lor (Mt 1,21). Iar la sfarsitul Evangheliei, redand cuvantul Domnului Celui inviat ca I s-a dat toata puterea in cer si pe pamant , evanghelistul intelege, desigur, ca de aceasta putere universala tine si puterea iertarii pacatelor.
In pericopa acestei Duminici, tema iertarii pacatelor apare inca de la inceput. Ea este introdusa chiar prin cel dintai cuvant pe care Mantuitorul il adreseaza slabanogului: Indrazneste, fiule! Iertate sunt pacatele tale! (v. 2b). Aceasta iertare a pacatelor slabanogului nu este un simplu mijloc al vindecarii trupesti. Este adevarat ca adeseori in Sfanta Scriptura pacatul apare drept cauza a bolilor trupesti (Lev 26,14-16; Deut 28,21-22; II Paral 21,15.18-19; In 5,14; 9,2; I Cor 11,30). Totusi, slabanogul nu se si vindeca de boala sa trupeasca prin singurul cuvant de iertare a pacatelor, ci va fi nevoie si de un al doilea cuvant al Mantuitorului: Scoala-te, ia-ti patul si mergi la casa ta . De unde ar rezulta ca pacatul nu era cauza sau, in orice caz, nu era singura cauza a bolii sale (cf. In 9,3). Pe de alta parte, iertarea paca telor, adica minunea vindecarii duhovnicesti, este prezentata ca fiind de mult mai mare im por tanta decat cea a vindecarii trupesti: Caci ce este mai lesne a zice: Iertate sunt pacatele tale, sau a zice: Scoala-te si umbla? (v. 5). Este limpede ca Iisus intelege ca mai lesne este a zice al doilea cuvant. Astfel, Domnul invata ca a vindeca numai prin cuvant o boala atat de grea precum aceea a slaba nogului care-I fusese adus pe o targa este un lucru cu mult mai usor decat iertarea pacatelor. i El savarseste vindecarea trupeasca a slabanogului ca o dovada a puterii Sale de a ierta pacatele: Dar ca sa stiti ca putere are Fiul Omului pe pamant a ierta pacatele, a zis slabanogului: Scoala-te, ia-ti patul si mergi la casa ta (v. 6). Iata cum parafrazeaza Sfantul Ioan Gura de Aur acest cuvant al Mantuitorului (din v. 5-6): Ce vi se pare mai usor: a inzdraveni un trup slabanogit sau a ierta pacatele sufletului? Negresit, e mai usor sa inzdravenesti un trup slabanogit; ca pe cat este mai bun sufletul decat trupul, pe atat este mai mare lucru a ierta pacatele decat a tamadui un trup; dar pentru ca iertarea pacatelor este o lucrare ce nu se vede, iar vindecarea trupului una care se vede, adaug acum si ceea ce este mai usor, dar mai saritor in ochi, ca prin aceasta sa aveti dovada ca am savarsit si ceea ce este mai greu, dar nevazut (Omilii la Matei, XXIX, 2, in volumul: Sfantul Ioan Gura de Aur, Scrieri, Partea a treia, PSB, 23, Bucuresti, 1994, p. 365-366).3. Iisus are puterea de a ierta pacatele. Impotriva cuvantului de la inceput de iertare a pacatelor reactioneaza desi nu pe fata, ci numai in forul lor interior unii dintre carturari . In rostirea lui Iisus ei vedeau o hula, pe temeiul invataturii bine stabilite in iudaism ca numai Dumnezeu poate ierta pacatele. Paralelele de la Marcu (2,7) si de la Luca (5,21) ne arata chiar cum formulau ei aceasta obiectiune: Cine poate sa ierte pacatele, fara numai Unul Dumnezeu? Ideea carturarilor este justa. Intr-adevar, numai Dumnezeu poate ierta pacatele. Ei ignorau insa faptul de capetenie ca Iisus este Dumnezeu. Necredinta lor in dumnezeirea Mantuitorului ii face sa cugete rele in inimile lor (v. 4). Prin vindecarea trupeasca a slabanogului, Iisus isi dovedeste puterea dumnezeiasca, deci, implicit, puterea de a ierta pacatele.
Iata, deci, un fapt bine stabilit: ca Iisus are puterea de a ierta pacatele.
Textul Evangheliei acestei Duminici insa ne obliga sa facem un pas mai departe in interpretare. Numai facand acest pas vom descoperi o trasatura specifica lui Matei in relatarea despre vindecarea slabanogului din Capernaum; si vom intelege ca aceasta si este cea mai importanta trasatura a textului mateian.
Mai intai o remarca: in toate cele trei texte sinoptice ale vindecarii slabanogului din Capernaum, in legatura cu iertarea pacatelor pe pamant se foloseste pentru Mantuitorul titlul de Fiul Omului (Mt 9,6; Mc 2,10; Lc 5,24). Folosind acest titlu, pe linia profetiei lui Daniel (7,13-14), Mantuitorul arata ca are in vedere nu numai perioada prezentei Sale trupesti printre oameni, ci deopotriva lucrarea Sa pe pamant de dupa Inaltarea la cer, ca Cel preamarit de-a dreapta Tatalui. El este prezent in Biserica Sa, conform fagaduintei pe care a facut-o dupa Inviere: Iata, Eu sunt cu voi in toate zilele, pana la sfarsitul veacului (Mt 28,20). De unde rezulta ca ceea ce a facut atunci cu slabanogul, adica faptul de a-i fi iertat pacatele, e o lucrare pe care El o savarseste neincetat cu toti cei care vin la El cu credinta. Asadar, pentru credinciosii crestini, iertarea pacatelor nu este o simpla speranta, amanata pentru viitorul eshatologic. Iisus iarta pacatele aici si acum. Cuvintele de instituire a Sfintei Euharistii arata ca sangele jertfei Sale se varsa spre iertarea pacatelor (Mt 26,28 si loc. par.). Iar aceasta jertfa reprezinta o permanenta in Biserica, in conformitate cu porunca pe care El ne-a lasat-o: Aceasta sa faceti spre pomenirea Mea (Lc 22,19;...
La Matei insa, prin modificari aparent putin importante in raport cu textul de la Marcu, se opereaza o deplasare de accent, de pe minunea vindecarii pe tema iertarii pacatelor. Astfel, Sfantul Matei lasa deoparte detaliile neobisnuite ale intrarii in scena a slabanogului; la fel, iesirea acestuia din scena este mult simplificata: evanghelistul spune simplu ca el, sculan du se, s-a dus la casa sa (v. 7). i aceasta deoarece in relatarea mateiana locul central nu il ocupa slabanogul si vindecarea sa trupeasca, ci Iisus si lucrarea Sa de iertare a pacatelor pe pamant . In cuprinsul pericopei, expresiile cele mai importante sunt cele care se refera la iertarea pacatelor iertate sunt pacatele tale , in v. 2b si 5a; si a ierta pacatele , in v. 6a si la puterea lui Iisus de a o savarsi (v. 6a si 8b).2. Este mai mare lucru a ierta pacatele decat a tamadui un trup . In ansamblul Evangheliei de la Matei este subliniata ideea ca Iisus a venit in lume spre iertarea pacatelor. Inca de la vestirea ingerului catre dreptul Iosif, despre nasterea Mantuitorului, numele Iisus este explicat astfel: caci El va mantui pe poporul Sau de pacatele lor (Mt 1,21). Iar la sfarsitul Evangheliei, redand cuvantul Domnului Celui inviat ca I s-a dat toata puterea in cer si pe pamant , evanghelistul intelege, desigur, ca de aceasta putere universala tine si puterea iertarii pacatelor.
In pericopa acestei Duminici, tema iertarii pacatelor apare inca de la inceput. Ea este introdusa chiar prin cel dintai cuvant pe care Mantuitorul il adreseaza slabanogului: Indrazneste, fiule! Iertate sunt pacatele tale! (v. 2b). Aceasta iertare a pacatelor slabanogului nu este un simplu mijloc al vindecarii trupesti. Este adevarat ca adeseori in Sfanta Scriptura pacatul apare drept cauza a bolilor trupesti (Lev 26,14-16; Deut 28,21-22; II Paral 21,15.18-19; In 5,14; 9,2; I Cor 11,30). Totusi, slabanogul nu se si vindeca de boala sa trupeasca prin singurul cuvant de iertare a pacatelor, ci va fi nevoie si de un al doilea cuvant al Mantuitorului: Scoala-te, ia-ti patul si mergi la casa ta . De unde ar rezulta ca pacatul nu era cauza sau, in orice caz, nu era singura cauza a bolii sale (cf. In 9,3). Pe de alta parte, iertarea paca telor, adica minunea vindecarii duhovnicesti, este prezentata ca fiind de mult mai mare im por tanta decat cea a vindecarii trupesti: Caci ce este mai lesne a zice: Iertate sunt pacatele tale, sau a zice: Scoala-te si umbla? (v. 5). Este limpede ca Iisus intelege ca mai lesne este a zice al doilea cuvant. Astfel, Domnul invata ca a vindeca numai prin cuvant o boala atat de grea precum aceea a slaba nogului care-I fusese adus pe o targa este un lucru cu mult mai usor decat iertarea pacatelor. i El savarseste vindecarea trupeasca a slabanogului ca o dovada a puterii Sale de a ierta pacatele: Dar ca sa stiti ca putere are Fiul Omului pe pamant a ierta pacatele, a zis slabanogului: Scoala-te, ia-ti patul si mergi la casa ta (v. 6). Iata cum parafrazeaza Sfantul Ioan Gura de Aur acest cuvant al Mantuitorului (din v. 5-6): Ce vi se pare mai usor: a inzdraveni un trup slabanogit sau a ierta pacatele sufletului? Negresit, e mai usor sa inzdravenesti un trup slabanogit; ca pe cat este mai bun sufletul decat trupul, pe atat este mai mare lucru a ierta pacatele decat a tamadui un trup; dar pentru ca iertarea pacatelor este o lucrare ce nu se vede, iar vindecarea trupului una care se vede, adaug acum si ceea ce este mai usor, dar mai saritor in ochi, ca prin aceasta sa aveti dovada ca am savarsit si ceea ce este mai greu, dar nevazut (Omilii la Matei, XXIX, 2, in volumul: Sfantul Ioan Gura de Aur, Scrieri, Partea a treia, PSB, 23, Bucuresti, 1994, p. 365-366).3. Iisus are puterea de a ierta pacatele. Impotriva cuvantului de la inceput de iertare a pacatelor reactioneaza desi nu pe fata, ci numai in forul lor interior unii dintre carturari . In rostirea lui Iisus ei vedeau o hula, pe temeiul invataturii bine stabilite in iudaism ca numai Dumnezeu poate ierta pacatele. Paralelele de la Marcu (2,7) si de la Luca (5,21) ne arata chiar cum formulau ei aceasta obiectiune: Cine poate sa ierte pacatele, fara numai Unul Dumnezeu? Ideea carturarilor este justa. Intr-adevar, numai Dumnezeu poate ierta pacatele. Ei ignorau insa faptul de capetenie ca Iisus este Dumnezeu. Necredinta lor in dumnezeirea Mantuitorului ii face sa cugete rele in inimile lor (v. 4). Prin vindecarea trupeasca a slabanogului, Iisus isi dovedeste puterea dumnezeiasca, deci, implicit, puterea de a ierta pacatele.
Iata, deci, un fapt bine stabilit: ca Iisus are puterea de a ierta pacatele.
Textul Evangheliei acestei Duminici insa ne obliga sa facem un pas mai departe in interpretare. Numai facand acest pas vom descoperi o trasatura specifica lui Matei in relatarea despre vindecarea slabanogului din Capernaum; si vom intelege ca aceasta si este cea mai importanta trasatura a textului mateian.
Mai intai o remarca: in toate cele trei texte sinoptice ale vindecarii slabanogului din Capernaum, in legatura cu iertarea pacatelor pe pamant se foloseste pentru Mantuitorul titlul de Fiul Omului (Mt 9,6; Mc 2,10; Lc 5,24). Folosind acest titlu, pe linia profetiei lui Daniel (7,13-14), Mantuitorul arata ca are in vedere nu numai perioada prezentei Sale trupesti printre oameni, ci deopotriva lucrarea Sa pe pamant de dupa Inaltarea la cer, ca Cel preamarit de-a dreapta Tatalui. El este prezent in Biserica Sa, conform fagaduintei pe care a facut-o dupa Inviere: Iata, Eu sunt cu voi in toate zilele, pana la sfarsitul veacului (Mt 28,20). De unde rezulta ca ceea ce a facut atunci cu slabanogul, adica faptul de a-i fi iertat pacatele, e o lucrare pe care El o savarseste neincetat cu toti cei care vin la El cu credinta. Asadar, pentru credinciosii crestini, iertarea pacatelor nu este o simpla speranta, amanata pentru viitorul eshatologic. Iisus iarta pacatele aici si acum. Cuvintele de instituire a Sfintei Euharistii arata ca sangele jertfei Sale se varsa spre iertarea pacatelor (Mt 26,28 si loc. par.). Iar aceasta jertfa reprezinta o permanenta in Biserica, in conformitate cu porunca pe care El ne-a lasat-o: Aceasta sa faceti spre pomenirea Mea (Lc 22,19;...
