E vremea promotiilor de portocale la galeata si pentru ca nu pot manca mai mult de una pe zi, iar in casa erau, la un moment dat vreo 9 kg, mi-am amintit ca in copilarie am mancat acasa, la parintii mei o prajitura foarte aromata si buna, facuta din aceste insorite fructe mediteraneene. I-am telefonat mamicai si am aflat ca acea prajitura aromata fusese facuta de Niki, matusa mea, care este de etnie greaca si ca era, de fapt, o placinta greceasca din portocale, numita portokalopita.

Mamica spunea ca matusa mea folosise atunci smantana si ulei de floarea soarelui, pentru ca pe vremea aceea nu existau la noi, in magazine, iaurt grecesc, nici ulei de masline (nici macar pentru grecii rataciti in Moldova...!)Am mai asteptat doua zile si am primit, in sfarsit reteta, pe care am urmat-o intocmai, nu numai pentru ca voiam sa simt gustul de odinioara, ci pentru ca mie mi se pare ca uleiul de masline este amar, nepotrivit pentru prajituri.

Ieri am facut placinta si dupa ce am lasat-o o noapte in sirop, la frigider, asa cum trebuie, am taiat-o astazi si gustand-o, m-am simtit asemeni lui Marcel Proust, plecat in cautarea timpului pierdut, dupa ce a simtit gustul madlenei...

Eu am simtit gustul aromat al portocalelor aduse de pe meleaguri vesnic insorite si mi-am amintit de acei ani ai copilariei, de neamuri si de prieteni...

Este o placinta foarte dulce si insiropata, precum baclavaua.

Mai precizez ca am redus la jumatate cantitatea de ulei, pentru ca mie mi se pare ca acest ingredient face sa scada aluatul.

Se decongeleaza foile de placinta, se desfac, se lasa la uscat, iar cand sunt uscate, se sfarama in bucatele.

Cele 5 portocale necesare pentru prajitura se spala bine cu apa calda si bicarbonat de sodiu, se clatesc cu apa rece si se sterg cu un servet curat.

Iaurtul se amesteca bine cu praful de copt, intr-un vas mai mare, pentru ca se va activa si isi va dubla volumul, pana ce va fi incorporat in compozitie.

Se separa albusurile de galbenusuri si se mixeaza cu sarea, pana ce se fac spuma. Se adauga zaharul, putin cate putin, vanilia (extract, sau praf) si apoi galbenusurile, unul cate unul.

In iaurt se incorporeaza coaja rasa de portocala, uleiul, putin cate putin si apoi zeama de la o portocala. Se adauga aceasta compozitie la aceea cu oua, se omogenizeaza, dupa care se incorporeaza putin cate putin foile de placinta uscate si faramitate, in asa fel incat sa se umezeasca toate si sa nu mai ramana fragmente uscate.

Se toarna aceasta compozitie intr-o tava unsa cu unt si se da la cuptor, la foc mediu, timp de 40-45 de minute.

Intre timp se prepara un sirop legat/consistent din 250 ml de apa si 250 de grame de zahar. Cand siropul este bine legat, se adauga zeama de la 4 portocale (200 ml) si se mai fierbe inca 5 minute. La urma se adauga si coaja rasa de la o portocala, se opreste focul de la aragaz si se da siropul la racit.

Cand placinta s-a rumenit frumos, se scoate din cuptor si se portioneaza imediat. Se toarna siropul rece peste placinta fierbinte, dupa care se da tava la racit, cateva ore, chiar peste noapte, daca este cazul.

Se serveste a doua zi, decorata cu felii de portocale, cu nuci caramelizate, sau portocale confiate.

Spalati bine portocalele, inainte de a le folosi, in apa calda cu bicarbonat de sodiu. Folositi un iaurt grecesc gras, eventual smantana. Uleiul de masline poate fi inlocuit cu ulei de floarea soarelui, dupa cum doriti. Este bine ca uleiul, zeama si coaja rasa de portocale sa fie adaugate in compozitia cu iaurt si nu in cea cu oua. Placinta se taie fierbinte, la fel ca baclavaua, dupa care se insiropeaza, cu sirop rece. Lasati placinta peste noapte la rece, ca sa se insiropeze si sa se patrunda. Placinta rece pare mai putin dulce, decat daca este mancata calda.