Toata lumea apreciaza painea cu cartofi, dar aceasta este o paine pe care o fac mai putini, mai ales manual. Asta mi s-a intamplat si mie, asa ca acum am facut paine cu cartofi pentru prima data, pentru ca stiam de aluatul deosebit de lipicios, care este mai dificil de prelucrat.

Am rezistat cu greu tentatiei sa adaug un ou si sa framant aluatul cu lapte, dar mi-am zis ca este mai bine sa fac acest fel de paine, din ingrediente de post.

Intr-adevar, painea este foarte gustoasa, are o coaja groasa, care place multora si un miros imbietor, este elastica si ramane proaspata cateva zile la rand. Totusi, din cauza cartofilor, aluatul este foarte lipicios si cere multa faina, dar este bine de rezistat tentatiei de a adauga faina prea multa, pentru ca painea nu ar mai fi pufoasa, ci foarte densa...

Cartofii se spala, se fierb in coaja, se lasa sa se raceasca bine, dupa care se decojesc si se paseaza, sau se dau pe razatoarea mica.

Se framanta bine cartofii razuiti cu faina si cand cele doua ingrediente capata un aspect granulat, se face o adancitura in mijloc, unde se pun drojdia faramitata si zaharul. Sarea se presara de jur-imprejur, sa nu ia contact direct cu drojdia. Se adauga, putin cate putin, apa calda si se framanta ingredientele din mijlocul vasului, pana ce se dizolva atat drojdia, cat si zaharul. Apoi se incorporeaza toata faina cu cartofi, adaugandu-se treptat, toata apa calda.

La urma se adauga uleiul si se framanta pana ce aluatul se poate desprinde de pe maini. La nevoie, se mai adauga 2-3 linguri de faina si se framanta, pana la omogenizare.

Se acopera aluatul cu un servet curat si se lasa la dospit, intr-un loc calduros, ferit de curentii de aer rece.

Cand aluatul si-a dublat volumul, se rastoarna pe planseta infainata si se mai framanta, pentru eliminarea bulelor de aer. Pentru ca aluatul este inca lipicios, se mai adauga faina, pana ce se poate modela si pune pe tava, prevazuta cu hartie de copt.

Se unge painea cu apa si se da la cuptorul preincalzit, la temperatura medie, pana ce creste si incepe sa se rumeneasca. Atunci se scoate painea, se unge iar, cu ulei, dupa care se da din nou la cuptor si se lasa, pana se rumeneste frumos si face o coaja groasa.

Atunci se scoate painea din cuptor, se inveleste intr-un servet curat, pana ce se raceste.

Se taie cand s-a racit total, dar cine nu are rabdare, poate sa guste, numai ca painea calda nu se va putea felia frumos.

Folositi cartofi albi, care fiind fainosi, se pot combina mai bine cu faina. Aluatul se mai poate face prin transformarea cartofilor intr-un piure fin, in care sa se adauge maiaua si apoi faina si apa calda. Pentru ca aluatul este moale si lipicios, are tendinta de a se labarta, asa ca daca doriti ca painea sa fie mai inalta, este bine sa o coaceti intr-o tava, sau intr-o oala cu peretii inalti, asa cum se face in Ardeal. Daca doriti ca painea sa aiba o coaja groasa, va trebui sa o lasati mai mult in cuptor. Daca veti inveli painea scoasa din cuptor intr-un servet curat si uscat, coaja se va inmuia. Daca doriti ca painea sa fie crocanta, nu mai este nevoie sa o inveliti in servet, dupa ce o scoateti din cuptor. (Noi nu mai avem dinti puternici, pentru coaja groasa de paine, asa ca n-am rumenit-o decat putin si cand am scos-o din cuptor, am invelit-o in servet, ca sa se inmoaie.)