Ridichile se curata de coaja si se spala.
Se taie in functie de marime in sferturi sau optima si se pun intr-un vas cu sare( cca 400 grame de sare).
Se lasa pana a doua zi; ridichile lasa foarte multa apa.
A doua zi se spala bine in apa rece si se pun in borcane alternative cu sfecla rosie feliata.
Se face o saramura din apa sis are; la 1 litru de apa se pun 75 de grame de sare.
Se inchid borcanele si se pun la murat.
Pofta buna!Ridichea (Brassica rapa) este o leguma cultivata in regiunile temperate pentru radacina ei suculenta si bulboasa. Latinii o numeau radicula, varietatile moi se folosesc pentru consumul uman, iar cele mari si fibroase se folosesc ca aliment pentru animale. Ridichiile sunt foarte populare in Europa, in special in zonele reci, pentru ca pot fi pastrate mai multe luni dupa recoltarea lor.
Specia comuna de ridiche cea mai comercializata ca leguma in Europa si America de Nord este de piele si interior alb, exceptie facand cei 1-3 cm superiori care ies la suprafata pamantului si care sub actiunea rezelor soarelui se schimba in rosu sau rosu-verde. Aceasta parte superioara se dezvolta din tesutul tulpinei, dar ramane sudata de radacina, care este aproape sferica, aproximativ de 5-15 cm diametru si nu are radacini laterale. Radacina principala care se gaseste sub radacina ingrosata este slaba si de 10 cm lungime; se taie dupa recolectare.
Frunzele au o asemanare cu mustarul, cresc direct in partea superioara aproape fara sa aiba gat. Sunt comestibile dar trebuie sa fie proaspete, in mod normal sunt eliminate inainte sa ajunga la vanzare. Ridichea are un gust intepator, asemanator cu varza, gust care se suavizeaza prin gatire.
Ridichea ajunge sa cantareasca mai mult de 1kg, totusi se poate recolecta cand este mica. Marimea este in functie de varietate si de timpul care este lasata sa creasca. Cea mai mare parte sunt varietati speciale, care doar sunt bune imediat dupa recolectare si nu se conserva mult timp. Se folosesc in salate (chiar si frunzele crude), depinzand de varietate are pulpa galbena, alba, putin portocalie sau rosiatica.
Ridichea este foarte populara in America de Sud se foloseste varietatea Raphanus sativus, ridiche alba, care este mai mare decat ridichea europeana.
Ridichea se cultiva in Vechea Grecie si in Imperiul Roman. Dar nu se cunoaste locul exact de unde a fost introdusa si cultivata pentru prima data, poate fi: Afganistan, Pakistan sau regiunea Mediteranei. Inaintea de aparitia cartofului in Europa, importat de spanioli in secolul XVI, ridichea era un important aliment pentru europeni.
