Este pentru prima data ca am sacrificat bunatate de pastrav cu altele decat cutitul si furculita! Pentru mine pastravul este regele pestilor de apa dulce si e un pacat capital sa-l maculez. Dar, uite ca de data asta mi-am calcat pe suflet si l-am pregatit altfel; nu mi-a parut rau dupa ce l-am mancat, e bun fiindca seamana mult cu pastravul afumat, tot o specialitate de la munte. Incepem prin a ne uita drept in ochisorii pestelui: daca ne intoarce privirea limpede si speriata, inseamna ca mnealui, pastravul, este proaspat. Ca recunostinta, il saram si-l scaldam in zeama de lamaie timp de-o juma de ora, vreme in care curatim doi morcovi, doi cartofi dulci, dam fuguta pe balcon si taiem cateva frunze din pomsorul anemic de lamai. Luam cu blandete fiecare pestisor, deschidem burticica si varam inlauntru felii de limeta alternate cu prune uscate si afumate, mai saram putintel, la fel si cu uleiul - dramuit in fitece burtica. Inghiesuim si niste frunze de lamai si-i astupam urechile cu ele, ca sa nu auda prea bine sfaraitul din cuptor ci doar sa adulmece mireasma. Ochim tava potrivita si plimbam prin ea o lingura de ulei. Alcatuim salteaua de morcovi si cartofi, culcam pestii, condimentam, mai presaram cateva prune, acoperim patutul cu plapumica de feriga si mai picuram ulei ici si colo. La cuptor cu ei! Nu mai mult de o jumatate de ora, max trei-sferturi de ora. Sfatul meu este sa nu acoperiti cu folie de aluminiu ci cu crengi de feriga (sau alte verdeturi) pentru ca in felul asta pestele capata o crusta rumena - se coace frumos, nu se inabusa in aburi. Dar voi faceti cum vreti, mie imi place pestele crantz si nu inabusit. Serviti-va musafirii cu scordolea alaturi de pestele aromat si-o sa va pomeneasca! Ar fi trebuit sa astept Dezlegarea la peste dar ma tem ca timpul nu mai are rabdare cu mine, asadar nici eu cu el (si jaloanele lui de legare sau dezlegare) Incercati reteta asta si n-o sa va para rau:))Este pentru prima data ca am sacrificat bunatate de pastrav cu altele decat cutitul si furculita! Pentru mine pastravul este regele pestilor de apa dulce si e un pacat capital sa-l maculez. Dar, uite ca de data asta mi-am calcat pe suflet si l-am pregatit altfel; nu mi-a parut rau dupa ce l-am mancat, e bun fiindca seamana mult cu pastravul afumat, tot o specialitate de la munte. Incepem prin a ne uita drept in ochisorii pestelui: daca ne intoarce privirea limpede si speriata, inseamna ca mnealui, pastravul, este proaspat. Ca recunostinta, il saram si-l scaldam in zeama de lamaie timp de-o juma de ora, vreme in care curatim doi morcovi, doi cartofi dulci, dam fuguta pe balcon si taiem cateva frunze din pomsorul anemic de lamai. Luam cu blandete fiecare pestisor, deschidem burticica si varam inlauntru felii de limeta alternate cu prune uscate si afumate, mai saram putintel, la fel si cu uleiul - dramuit in fitece burtica. Inghiesuim si niste frunze de lamai si-i astupam urechile cu ele, ca sa nu auda prea bine sfaraitul din cuptor ci doar sa adulmece mireasma. Ochim tava potrivita si plimbam prin ea o lingura de ulei. Alcatuim salteaua de morcovi si cartofi, culcam pestii, condimentam, mai presaram cateva prune, acoperim patutul cu plapumica de feriga si mai picuram ulei ici si colo. La cuptor cu ei! Nu mai mult de o jumatate de ora, max trei-sferturi de ora. Sfatul meu este sa nu acoperiti cu folie de aluminiu ci cu crengi de feriga (sau alte verdeturi) pentru ca in felul asta pestele capata o crusta rumena - se coace frumos, nu se inabusa in aburi. Dar voi faceti cum vreti, mie imi place pestele crantz si nu inabusit. Serviti-va musafirii cu scordolea alaturi de pestele aromat si-o sa va pomeneasca! Ar fi trebuit sa astept Dezlegarea la peste dar ma tem ca timpul nu mai are rabdare cu mine, asadar nici eu cu el (si jaloanele lui de legare sau dezlegare) Incercati reteta asta si n-o sa va para rau:))