Muntenegru are nevoie de propria biserică, afirmă preşedintele Milo Djukanovic
Djukanovic, aflat la putere in Muntenegru de trei decenii, evoca o lege controversata cu privire la libertatea religioasa care a scos in strada zeci de mii de credinciosi cu cateva luni inainte de alegerile legislative.
Biserica Ortodoxa Sarba (SPC), cu sediul la Belgrad, reprezinta marea majoritate a ortodocsilor din Muntenegru. Dar relatiile sale cu Milo Djukanovic, artizan in 2006 al separarii de Serbia cu care Muntenegru a fost unita timp de aproape 90 de ani, s-au deteriorat in ultimii ani.
SPC este acuzata ca ar avea legaturi cu opozitia prosarba si prorusa, rivala Partidului Democratic al Socialistilor (DPS), condus de Milo Djukanovic, care domina viata politica de la inceputul anilor 1990. Belgradul s-ar folosi de SPC pentru a se implica in afacerile interne ale Muntenegrului.
SPC figureaza printre instrumentele importante utilizate de ideologii nationalismului unei Serbii Mari impotriva Muntenegrului, impotriva independentei, impotriva identitatii sale nationale, culturale si religioase, afirma liderul muntenegrean de 57 de ani.
Legea adoptata la sfarsitul lunii decembrie prevede cedarea catre stat a controlului asupra proprietatilor pe care comunitatile religioase nu le pot dovedi ca le apartineau inainte de 1918. La acea data, Muntenegru isi pierduse independenta pentru a fi integrat in regatul sarbilor, croatilor si slovenilor.
Textul ar putea viza o buna parte din cele 650 de biserici si manastiri din Muntenegru. SPC acuza guvernul ca doreste spolierea sa, iar manifestatii si rugaciuni in masa au loc de doua ori pe saptamana pentru a cere revocarea legii.
SPC utilizeaza o forma abila de manipulare pentru a-i face sa creada ca statul vrea sa le ia sfintele relicve, afirma presedintele muntenegrean, subliniind ca bisericile care se vor afla sub autoritatea statului vor continua sa-i primeasca pe credinciosi ortodocsi.
Este un santaj, continua el. SPC incearca sa se foloseasca de credinciosi ca de un mijloc de presiune pentru a forta statul sa renunte la legea sa, adica sa-l forteze sa capituleze. Este absolut inacceptabil, declara Milo Djukanovic.
Potrivit lui, Muntenegru trebuie sa aiba propria sa Biserica ca mijloc de confirmare a identitatii sale nationale la 14 ani de la independenta.
Suntem motivati de nevoia incontestabila de a perfectiona infrastructurile spirituale, sociale si de stat cu scopul de a consolida constiinta cetatenilor despre propria identitate, a spus el.
Ar trebui sa existe o Biserica ortodoxa autonoma in Muntenegru care sa ii uneasca pe toti credinciosii ortodocsi, atat pe cei apartinand nationalitatii sarbe, cat si pe cei de apartenenta nationala muntenegreana, spune presedintele unei tari in care o treime din cei 620.000 de locuitori se identifica drept sarbi.
Dupa 30 de ani, mica Biserica Ortodoxa din Muntenegru, minoritara, incearca sa renasca, dar nu este recunoscuta de lumea ortodoxa.
Pe masura apropierii alegerilor legislative din toamna, criticii presedintelui il acuza ca vrea sa se foloseasca de aceasta controversa pentru a distrage si deturna atentia oamenilor de la problemele economice, emigrarea in masa si coruptie.
Liderul muntenegrean, care a fost cu unele pauze fie premier, fie presedinte, este criticat de catre detractorii sai ca fiind un obstacol in calea democratiei.
Acesta le raspunde ca alegatorii au putut intotdeauna sa se exprime liber, iar adversarii sai sunt perdanti lipsiti de onestitate. Daca adversarii mei cred ca le vom face o favoare si le vom permite sa aiba puterea fara alegeri (...) se inseala, spune el.
Intre timp, artizanul integrarii occidentale a Muntenegrului, astazi cea mai avansata dintre tarile din Balcanii de Vest in negocierile de aderare cu Uniunea Europeana, promite sa continue pe calea reformelor.
Cred ca ne putem indeplini obligatiile si sa anuntam ca Muntenegrul va fi pregatit de aderare in 2025, chiar daca problema legata de data nu este o prioritate, a spus el. Prioritatea este sa reusim sa europenizam societatea muntenegreana, subliniaza Djukanovic. AGERPRES/(AS-autor: Lilia Traci; editor: Gabriela Ionescu, editor online: Ady Ivascu)