DOCUMENTAR: Epidemiile secolului XXI
Raportarile organizatiilor internationale cu privire la situatia raspandirii Coronavirusului (2019-nCoV) arata ca la 6 februarie 2020 erau inregistrate 28.284 cazuri confirmate la nivel mondial, in 26 de tari, dintre care 28.057 in China, conform datelor publicate de Centrul European de Prevenire si Control al Bolilor (ECDC) pe www.ecdc.europa.eu. Pana in prezent, s-a inregistrat un singur deces in afara Chinei - tara in care a izbucnit epidemia si in care s-au inregistrat 564 de decese. Riscul evaluat de OMS este foarte ridicat in China si ridicat la nivel regional si global. La 30 ianuarie 2020, OMS a declarat urgenta de sanatate publica la nivel international.
Prima raportare de infectie cu noul coronavirus (Novel Coronavirus - 2019-nCoV) s-a facut la 31 decembrie 2019, din Wuhan, China. Din familia Corona, 2019-nCoV este al saptelea virus si al treilea care declanseaza o epidemie, dupa SARS (2002-2004) si MERS (2012). Coronavirusurile fac parte dintr-o familie de virusuri care determina infectii la om si animale, inclusiv la pasari si mamifere cum ar fi camilele, cainii, liliecii. Coronavirusurile pot determina zoonoze, boli care se transmit de la animal la om. Aceste virusuri pot determina la om de la o raceala comuna, la unele mai severe si chiar boli respiratorii fatale, precum Sindromul Respirator din Orientul Mijlociu (MERS-CoV) si Sindromul Respirator Acut Sever (SARS). 2019 n-CoV este un coronavirus nou, identificat pentru prima oara in decembrie 2019 intr-un focar de pneumonie din China, care nu a fost identificat anterior la om. Se presupune ca transmiterea este similara cu cea a MERS-CoV si SARS, pe cale respiratorie, prin picaturi de secretie, produse cand o persoana infectata tuseste sau stranuta, conform datelor publicate de Centrul National de Supraveghere si Control al Bolilor Transmisibile.
Mai multe epidemii au afectat zone de pe mapamond sau au ajuns sa se raspandeasca la nivel mondial in secolul XXI. Virusurile gripale (sezoniera, pandemica, de la animal la om), MERS Coronavirus (Sindromul respirator din Orientul Mijlociu), SARS (Sindromul respirator acut sever), rujeola, meningita, holera, Ebola, Zika, Febra galbena sau Febra dengue au ridicat probleme de sanatate publica in ultimele doua decenii.
Populatia se confrunta in fiecare an cu epidemii de gripa. Estimarile arata ca, anual, intre 290.000 si 650.000 de persoane la nivel mondial isi pierd viata in urma complicatiilor cauzate de virusurile de gripa sezoniera. Datele colectate de www.worldometers.info indica intre 795 si 1.781 de decese pe zi din cauza gripei sezoniere.
SARS - o pneumonie atipicaPrimul caz de pneumonie atipica, identificat mai tarziu ca SARS, a aparut la 16 noiembrie 2002, in Foshan, provincia Guangdong China, la granita cu Hong Kong. La 10 februarie 2003, reprezentanta de la Beijing a OMS a primit o raportare privind o boala contagioasa ciudata care deja provocase 100 de decese, conform documentului SARS - Cronologia unui criminal in serie, publicat de OMS. Pana in martie 2003 s-au raportat cazuri in opt tari, iar pana la izolarea focarului din China si spargerea lantului de transmitere, in 2004, cazurile s-au raspandit in alte 28 de tari/teritorii (Hong Kong, Canada, Singapore, Vietnam, Mongolia, Filipine, SUA, Taiwan, Thailanda, Germania, Franta, Australia, Malaysia, Macao, Suedia, Marea Britanie, Italia, India, Coreea de Sud, Indonezia, Africa de Sud, Kuweit, Irlanda, Noua Zeelanda, Romania -1 caz, Rusia, Spania, Elvetia). In total, s-au inregistrat peste 8.000 de persoane infectate, dintre care 5.237 in China, si 774 de decese.
Primul caz de infectie cu MERS-CoV a fost raportat in Arabia Saudita in 2012Primul caz de Sindrom respirator din Orientul Mijlociu - MERS-CoV a fost raportat in Arabia Saudita in 2012. MERS a infectat oamenii in urma contactului direct sau indirect cu dromaderi. Spectrul clinic al bolii respiratorii virale variaza de la lipsa simptomelor sau simptome respiratorii usoare (febra, tuse si dificultati de respiratie) pana la probleme severe respiratorii si deces. Boala a inregistrat o rata de mortalitate ridicata, de aproximativ 35%, provocand 858 de decese din aproape 2.500 de persoane infectate in peste 25 de state: Bahrain, Iran, Iordania, Kuweit, Liban, Oman, Qatar, Emiratele Arabe Unite, Yemen, Algeria, Austria, China, Egipt, Franta, Germania, Grecia, Italia, Malaezia, Olanda, Filipine, Coreea de Sud, Thailanda, Tunisia, Turcia, Marea Britanie, SUA, conform www.cdc.gov. Cel mai recent caz raportat la OMS a fost la 5 decembrie 2019, in Qatar. Foto: (c) WORLD HEALTH ORGANIZATION HANDOUT/EPARujeola - una din patru persoane bolnave are nevoie de spitalizareRujeola (pojarul) este o boala infectioasa care adesea duce la complicatii. Din patru persoane care fac rujeola, una are nevoie de spitalizare. Pentru 1 din 1.000 de bolnavi de rujeola, boala este mortala, conform datelor cnscbt.ro. Datele OMS indica epidemii in anul 2000 in Irlanda, unde s-au raportat 1.376 cazuri si doua decese in perioada 1 ianuarie -29 iulie 2000, si in Coreea de Sud- 39.537 cazuri, 6 decese in perioada martie 2000-ianuarie 2001. Statisticile OMS arata ca in 2011 s-au raportat mai multe epidemii in Europa, Africa si regiunea Americii. La 20 septembrie 2011, 40 din 53 de state din regiunea europeana a OMS raportasera 26.025 de cazuri confirmate in perioada ianuarie-iulie 2011, cel mai mare numar inregistrandu-se in Franta - 14.025. Dintre cazurile inregistrate in regiune, 11 s-au soldat cu decese: 6 in Franta si cate unul din Germania, Kargazstan, Romania, Republica Macedonia si Marea Britanie. In Africa, epidemii extinse au afectat: Republica Democrata Congo (103.000, peste 1.100 decese), Nigeria (17.428), Zambia (5.397 cazuri), Etiopia (2.902). In regiunea Americii, Canada a raportat 742 de cazuri, din care 89 au necesitat spitalizare, Ecuador - 41, Brazilia - 18, Columbia -7, Mexic-3 si Chile - 6.
O alta epidemie de rujeola a ramas in statisticile OMS la nivelul anului 2015, cand regiunea europeana a raportat peste 23.000 de cazuri in perioada 1 ianuarie 2014-1 martie 2015, cu numeroase cazuri raportate in Bosnia si Hertegovina, Croatia, Georgia, Germania, Italia, Kazahstan, Rusia si Serbia. S-au mai raportat cazuri in 2018 in Brazilia si Japonia, iar in 2019 in regiunea Europa, Madagascar, Tunisia, Liban, tarile insulare din Pacific si Fasia Gaza. In luna noiembrie 2019, raportarea lunara catre OMS indica 413.308 cazuri confirmate la nivel global, in 187 de state membre. In regiunea europeana, Ucraina raportase 56.802 cazuri intre 1 ianuarie si 5 noiembrie 2019, urmata de Kazahstan cu 10.126 cazuri.
Raportarile Romaniei incep din 2016, cand in perioada ianuarie - august 2016 au fost confirmate 675 cazuri de rujeola in 23 de judete si 3 decese, conform cnscbt.ro. Pana la data de 31 ianuarie 2020, numarul total de cazuri confirmate cu rujeola a ajuns la 19.259, din care 64 de decese. In perioada 27-31 ianuarie 2020 au fost raportate inca 89 de cazuri nou confirmate in noua judete si in municipiul Bucuresti.
Boala poate fi prevenita prin vaccinare. arile trebuie sa se asigure ca ajung la o acoperire a vaccinarii de 95% cu doua doze de vaccin, pe toate grupele de varsta pana la 15 ani, altfel se vor confrunta cu epidemii, numeroase cazuri asociate cu spitalizare sau deces, avertizeaza OMS.
Meningita - o boala care poate declansa epidemii la scara largaMeningita meningococica reprezinta o boala devastatoare provocata de bacteria Neisseria meningitides, care are potentialul de a cauza epidemii la scara larga. S-au identificat 12 tipuri de N. meningitides - serogrupuri, la nivel mondial, dintre care sase (A, B, C, W, X si Y) pot provoca epidemii devastatoare. La 1 ianuarie 2000, Ungaria a informat OMS asupra unei epidemii in regiunea Bacs-Kiskun- 30 de cazuri si 4 decese inregistrate din decembrie 1999 pana la 5 ianuarie 2000. In aceeasi perioada, au mai raportat cazuri: Republica Central Africana (86 cazuri, 14 decese), Etiopia (70 cazuri, 3 decese), Sudan (2.549 cazuri, 186 decese). In aprilie-mai 2000, se raportasera cazuri si in Franta, Marea Britanie, Oman, Arabia Saudita (225 cazuri, 57 decese), Olanda, Singapore, Indonezia, SUA si Maroc.
Au urmat: Rwanda (164 cazuri, 10 decese in 2000), Burkina Faso (7.751 cazuri, 1.137 decese in ianuarie-aprilie 2001), Benin (6.147 cazuri, 265 de decese in ianuarie-martie 2001), Ciad (3.579 cazuri, 401 decese in decembrie 2000-18 martie 2001), Republica Central-Africana (1816 cazuri, 343 decese in februarie-martie 2001), Etiopia (3.521 cazuri, 197 cazuri pana in martie 2001), Gambia (137 cazuri, 21 decese in noiembrie 2000-martie 2001). De la aceste epidemii s-au mai raportat numeroase cazuri in: Angola (2001), Somalia (2001-2002), Burkina Faso (2002-2004, 2007 -22.255 cazuri, 1.490 decese), Burundi (2002), Tanzania (2002), Niger (2003-2004, 2006, 2015), Nigeria (2004, 2009 - 5.232 cazuri, 333 decese, 2015, 2017), Republica Central Africana (2004), Ciad (2004-2005), Filipine (2005), Sudan (2005-2007), India (2005), Togo (2017), Uganda (2006-2007).
La nivelul anului 2013, in asa-numita Centura africana a meningitei, formata din 15 tari, intre 1 ianuarie si 12 mai se inregistrasera 9.249 cazuri suspecte de boala si 857 de decese. Riscul de meningita ramane ridicat in Africa, iar un raport de risc din 2018-2019 indica un necesar de 10 milioane de doze de vaccin pentru acordarea unui raspund adecvat. Programul Infrangerea meningitei pana in 2030 a fost introdus in mai 2018 la Adunarea Mondiala pentru Sanatate a regiunilor est-mediteraneene si africane.
Febra hemoragica Ebola - una din cele mai virulente boli viraleIn octombrie 2000, OMS a anuntat izbucnirea unei epidemii de febra hemoragica Ebola in districtul Gulu, Uganda. Ebola este una din cele mai virulente boli virale pentru umanitate, provocand decesul in 50%-90% din cazuri. Pana la 23 ianuarie 2001, se inregistrasera 424 de presupuse cazuri de Ebola in trei districte din Uganda si 224 de decese. De atunci, s-au mai inregistrat zeci de cazuri cu focare diferite in Gabon (2001-2002), Republica Congo (2001-2004, 2005), Sudan (2004), Republica Democrata Congo (2007, 2009, 2012, 2018-2020), Uganda (2007-2008, 2012), Africa de Vest (2014). La nivelul anului 2014- un nou varf al imbolnavirilor de Ebola- se confirmasera la 31 august, 3.685 de cazuri si 1.841 de decese in Guineea, Liberia si Sierra Leone. Focarul de infectie cu virus Ebola din Africa de Vest, din 2014, a determinat declararea starii de urgenta de sanatate publica de importanta internationala, anunta si Centrul National de Supraveghere si Control al Bolilor Transmisibile - cnscbt.ro.
Primul caz de transmitere de la om la om in afara Africii a fost raportat in Spania, in 2014. De atunci, s-au mai inregistrat cazuri singulare in SUA (2014), Mali (2014), Marea Britanie (2014), Italia (2015). Uganda a raportat incheierea ultimei epidemii in 2018, insa in Republica Democrata Congo s-au confirmat 28 de cazuri in perioada 8-28 ianuarie 2020. La sfarsitul anului 2016, s-au publicat rezultatele finale care demonstrau eficacitatea vaccinului experimental impotriva bolii.
Zika - virusul transmis de tantariVirusul Zika (ZIKV) se transmite in primul rand de la tantarii Aedes aegypti, activi in timpul zilei, iar de la om la om prin contact sexual. Intre 50% si 80% din cazuri nu prezinta simptome. O atentie deosebita trebuie acordata in cazul femeilor gravide si copiilor. In 2015, Brazilia a raportat o asociere intre acest virus si microcefalie. La nivel regional si global, riscul asupra raspandirii bolii este considerat foarte mic. In prezent, nu exista un vaccin disponibil. Primele cazuri din acest secol s-au raportat in octombrie 2015 in Brazilia si Columbia, www.who.int. Au urmat cazuri in 2016 in: Suriname, El Salvador, Guatemala, Pararguay, Mexic, Venezuela, Panama, Cape Verde, Honduras, Guiana Franceza si Martinica, Puerto Rico, Ecuador, Barbados, Bolivia, Haiti, Saint Martin si Guadeloupe, Republica Dominicana, Insulele Virgine, Maldive, Olanda - Bonaire (2016), Aruba si Sint Maarten, Trinidad si Tobago, Saint Vincent si Grenadine, Argentina, Franta (2016, 2019), Dominica, Cuba, Chile, Saint Lucia, Peru, Papua Noua Guinee si in India, in 2017.
In decembrie 2017, in Angola, 42 de cazuri de microcefalie la copii au fost asociate cu virusul Zika, noi cazuri aparand si in anul urmator. Varful infectiilor cu ZIKV in regiunea America a fost in prima parte a anului 2016. Incidenta a scazut in toate tarile in 2017 si 2018. In 2018, din 31.587 de cazuri suspectate in regiunea America, 3.473 au fost confirmate cu rezultate de laborator. In regiunea Europa, infectiile raportate au fost la persoane care efectuasera calatorii, nu s-au confirmat cazuri autohtone, desi tantarul Aedes aegypti, principalul vector, a fost detectat in Georgia, Portugalia (Madeira), Rusia si Turcia, iar in 2017, a mai fost identificat in Fuerteventura (Insulele Canare).
Holera ramane o amenintare la nivel globalHolera reprezinta o infectie acuta provocata prin consumul de apa sau hrana contaminata cu bacteria Vibrio cholerae. Holera ramane o amenintare la nivel global, cercetatorii estimand ca anual se inregistreaza 1,3 pana la 4 milioane de cazuri si 21.000 pana la 143.000 de decese. Conform OMS, de la declansarea unei epidemii in Africa de Sud, la mijlocul anului 2000 si pana in aprilie 2001 s-au raportat peste 86.000 de cazuri si 181 de decese in aceasta tara. In 2001, au urmat epidemii in Tanzania, Afganistan, Ciad, India, Africa de Vest, Nigeria. In anii urmatori, boala s-a raspandit in Republica Democrata Congo (502 decese in 2002, 19.705 cazuri in 2015), Malawi (2002), Mozambic (2002, 2003), Burundi (2002), C te dIvoir (2002), Burundi (2002), Liberia (2002, 2003), Irak (2003, 2007, 2008, 2015), Zambia (2003, 2004, 2017), Benin (2003), Mali (2003), Camerun (2004, 2018), Senegal (2004, 2005), Niger (2004, 2005, 2018), Sudan (2006), Zimbabwe (98.424 cazuri din care 4.276 decese in 2008-2009, 2018), Africa Centrala (2010), Haiti (60.240 cazuri, din care 1.415 decese in 2010), Sierra Leone (2012), Mexic (2013), Sudanul de Sud (2014), Tanzania (2015, 2018). Impotriva holerei exista un vaccin oral, pentru care s-a creat stocul global in 2013.
Febra galbena, predominanta in tarile africane si sud-americane, si febra dengue, cu incidenta mai mare in Africa si Asia, sunt alte boli virale ce au afectat populatia la nivel regional in ultimele decenii, ridicand in continuare probleme de sanatate.
Cazuri de poliomielita raportate in Filipine, in septembrie 2019Alertele internationale de sanatate publica vizeaza si poliomielita, boala infectioasa produsa de virusul poliomielitic din clasa enterovirusurilor. Singura masura de preventie este vaccinarea. Arhivele OMS indica raportari anuale de cazuri incepand din 2005 (Yemen, Indonezia, Angola, Etiopia, Somalia, Sudan, Tadjikistan, Republica Democrata Congo, Asia Centrala si Caucazul de Nord, C te dIvoire, Pakistan, Ciad, Kenya, Namibia, Nigeria, Orientul Mijlociu, Madagascar). De asemenea, s-a raportat detectarea virusului in mostre prelevate din mediu in Israel, Brazilia, Iran si alte state. Cea mai recenta raportare la nivel de stat privind poliomielita a fost transmisa de Filipine in septembrie 2019 (doua cazuri).
Nota: La realizarea materialului s-au folosit statisticile publicate de Organizatia Mondiala a Sanatatii - www.who.int, Centrul National de Supraveghere si Control al Bolilor Transmisibile - www.cnscbt.ro, Centrul European de Prevenire si Control al Bolilor (ECDC) - www.ecdc.europa.eu si Centrul pentru Controlul si Preventia Bolilor din SUA - www.cdc.gov. AGERPRES/(Documentare - Roxana Mihordescu, editor: Horia Plugaru, editor online: Irina Giurgiu)
Prima raportare de infectie cu noul coronavirus (Novel Coronavirus - 2019-nCoV) s-a facut la 31 decembrie 2019, din Wuhan, China. Din familia Corona, 2019-nCoV este al saptelea virus si al treilea care declanseaza o epidemie, dupa SARS (2002-2004) si MERS (2012). Coronavirusurile fac parte dintr-o familie de virusuri care determina infectii la om si animale, inclusiv la pasari si mamifere cum ar fi camilele, cainii, liliecii. Coronavirusurile pot determina zoonoze, boli care se transmit de la animal la om. Aceste virusuri pot determina la om de la o raceala comuna, la unele mai severe si chiar boli respiratorii fatale, precum Sindromul Respirator din Orientul Mijlociu (MERS-CoV) si Sindromul Respirator Acut Sever (SARS). 2019 n-CoV este un coronavirus nou, identificat pentru prima oara in decembrie 2019 intr-un focar de pneumonie din China, care nu a fost identificat anterior la om. Se presupune ca transmiterea este similara cu cea a MERS-CoV si SARS, pe cale respiratorie, prin picaturi de secretie, produse cand o persoana infectata tuseste sau stranuta, conform datelor publicate de Centrul National de Supraveghere si Control al Bolilor Transmisibile.
Mai multe epidemii au afectat zone de pe mapamond sau au ajuns sa se raspandeasca la nivel mondial in secolul XXI. Virusurile gripale (sezoniera, pandemica, de la animal la om), MERS Coronavirus (Sindromul respirator din Orientul Mijlociu), SARS (Sindromul respirator acut sever), rujeola, meningita, holera, Ebola, Zika, Febra galbena sau Febra dengue au ridicat probleme de sanatate publica in ultimele doua decenii.
Populatia se confrunta in fiecare an cu epidemii de gripa. Estimarile arata ca, anual, intre 290.000 si 650.000 de persoane la nivel mondial isi pierd viata in urma complicatiilor cauzate de virusurile de gripa sezoniera. Datele colectate de www.worldometers.info indica intre 795 si 1.781 de decese pe zi din cauza gripei sezoniere.
SARS - o pneumonie atipicaPrimul caz de pneumonie atipica, identificat mai tarziu ca SARS, a aparut la 16 noiembrie 2002, in Foshan, provincia Guangdong China, la granita cu Hong Kong. La 10 februarie 2003, reprezentanta de la Beijing a OMS a primit o raportare privind o boala contagioasa ciudata care deja provocase 100 de decese, conform documentului SARS - Cronologia unui criminal in serie, publicat de OMS. Pana in martie 2003 s-au raportat cazuri in opt tari, iar pana la izolarea focarului din China si spargerea lantului de transmitere, in 2004, cazurile s-au raspandit in alte 28 de tari/teritorii (Hong Kong, Canada, Singapore, Vietnam, Mongolia, Filipine, SUA, Taiwan, Thailanda, Germania, Franta, Australia, Malaysia, Macao, Suedia, Marea Britanie, Italia, India, Coreea de Sud, Indonezia, Africa de Sud, Kuweit, Irlanda, Noua Zeelanda, Romania -1 caz, Rusia, Spania, Elvetia). In total, s-au inregistrat peste 8.000 de persoane infectate, dintre care 5.237 in China, si 774 de decese.
Primul caz de infectie cu MERS-CoV a fost raportat in Arabia Saudita in 2012Primul caz de Sindrom respirator din Orientul Mijlociu - MERS-CoV a fost raportat in Arabia Saudita in 2012. MERS a infectat oamenii in urma contactului direct sau indirect cu dromaderi. Spectrul clinic al bolii respiratorii virale variaza de la lipsa simptomelor sau simptome respiratorii usoare (febra, tuse si dificultati de respiratie) pana la probleme severe respiratorii si deces. Boala a inregistrat o rata de mortalitate ridicata, de aproximativ 35%, provocand 858 de decese din aproape 2.500 de persoane infectate in peste 25 de state: Bahrain, Iran, Iordania, Kuweit, Liban, Oman, Qatar, Emiratele Arabe Unite, Yemen, Algeria, Austria, China, Egipt, Franta, Germania, Grecia, Italia, Malaezia, Olanda, Filipine, Coreea de Sud, Thailanda, Tunisia, Turcia, Marea Britanie, SUA, conform www.cdc.gov. Cel mai recent caz raportat la OMS a fost la 5 decembrie 2019, in Qatar. Foto: (c) WORLD HEALTH ORGANIZATION HANDOUT/EPARujeola - una din patru persoane bolnave are nevoie de spitalizareRujeola (pojarul) este o boala infectioasa care adesea duce la complicatii. Din patru persoane care fac rujeola, una are nevoie de spitalizare. Pentru 1 din 1.000 de bolnavi de rujeola, boala este mortala, conform datelor cnscbt.ro. Datele OMS indica epidemii in anul 2000 in Irlanda, unde s-au raportat 1.376 cazuri si doua decese in perioada 1 ianuarie -29 iulie 2000, si in Coreea de Sud- 39.537 cazuri, 6 decese in perioada martie 2000-ianuarie 2001. Statisticile OMS arata ca in 2011 s-au raportat mai multe epidemii in Europa, Africa si regiunea Americii. La 20 septembrie 2011, 40 din 53 de state din regiunea europeana a OMS raportasera 26.025 de cazuri confirmate in perioada ianuarie-iulie 2011, cel mai mare numar inregistrandu-se in Franta - 14.025. Dintre cazurile inregistrate in regiune, 11 s-au soldat cu decese: 6 in Franta si cate unul din Germania, Kargazstan, Romania, Republica Macedonia si Marea Britanie. In Africa, epidemii extinse au afectat: Republica Democrata Congo (103.000, peste 1.100 decese), Nigeria (17.428), Zambia (5.397 cazuri), Etiopia (2.902). In regiunea Americii, Canada a raportat 742 de cazuri, din care 89 au necesitat spitalizare, Ecuador - 41, Brazilia - 18, Columbia -7, Mexic-3 si Chile - 6.
O alta epidemie de rujeola a ramas in statisticile OMS la nivelul anului 2015, cand regiunea europeana a raportat peste 23.000 de cazuri in perioada 1 ianuarie 2014-1 martie 2015, cu numeroase cazuri raportate in Bosnia si Hertegovina, Croatia, Georgia, Germania, Italia, Kazahstan, Rusia si Serbia. S-au mai raportat cazuri in 2018 in Brazilia si Japonia, iar in 2019 in regiunea Europa, Madagascar, Tunisia, Liban, tarile insulare din Pacific si Fasia Gaza. In luna noiembrie 2019, raportarea lunara catre OMS indica 413.308 cazuri confirmate la nivel global, in 187 de state membre. In regiunea europeana, Ucraina raportase 56.802 cazuri intre 1 ianuarie si 5 noiembrie 2019, urmata de Kazahstan cu 10.126 cazuri.
Raportarile Romaniei incep din 2016, cand in perioada ianuarie - august 2016 au fost confirmate 675 cazuri de rujeola in 23 de judete si 3 decese, conform cnscbt.ro. Pana la data de 31 ianuarie 2020, numarul total de cazuri confirmate cu rujeola a ajuns la 19.259, din care 64 de decese. In perioada 27-31 ianuarie 2020 au fost raportate inca 89 de cazuri nou confirmate in noua judete si in municipiul Bucuresti.
Boala poate fi prevenita prin vaccinare. arile trebuie sa se asigure ca ajung la o acoperire a vaccinarii de 95% cu doua doze de vaccin, pe toate grupele de varsta pana la 15 ani, altfel se vor confrunta cu epidemii, numeroase cazuri asociate cu spitalizare sau deces, avertizeaza OMS.
Meningita - o boala care poate declansa epidemii la scara largaMeningita meningococica reprezinta o boala devastatoare provocata de bacteria Neisseria meningitides, care are potentialul de a cauza epidemii la scara larga. S-au identificat 12 tipuri de N. meningitides - serogrupuri, la nivel mondial, dintre care sase (A, B, C, W, X si Y) pot provoca epidemii devastatoare. La 1 ianuarie 2000, Ungaria a informat OMS asupra unei epidemii in regiunea Bacs-Kiskun- 30 de cazuri si 4 decese inregistrate din decembrie 1999 pana la 5 ianuarie 2000. In aceeasi perioada, au mai raportat cazuri: Republica Central Africana (86 cazuri, 14 decese), Etiopia (70 cazuri, 3 decese), Sudan (2.549 cazuri, 186 decese). In aprilie-mai 2000, se raportasera cazuri si in Franta, Marea Britanie, Oman, Arabia Saudita (225 cazuri, 57 decese), Olanda, Singapore, Indonezia, SUA si Maroc.
Au urmat: Rwanda (164 cazuri, 10 decese in 2000), Burkina Faso (7.751 cazuri, 1.137 decese in ianuarie-aprilie 2001), Benin (6.147 cazuri, 265 de decese in ianuarie-martie 2001), Ciad (3.579 cazuri, 401 decese in decembrie 2000-18 martie 2001), Republica Central-Africana (1816 cazuri, 343 decese in februarie-martie 2001), Etiopia (3.521 cazuri, 197 cazuri pana in martie 2001), Gambia (137 cazuri, 21 decese in noiembrie 2000-martie 2001). De la aceste epidemii s-au mai raportat numeroase cazuri in: Angola (2001), Somalia (2001-2002), Burkina Faso (2002-2004, 2007 -22.255 cazuri, 1.490 decese), Burundi (2002), Tanzania (2002), Niger (2003-2004, 2006, 2015), Nigeria (2004, 2009 - 5.232 cazuri, 333 decese, 2015, 2017), Republica Central Africana (2004), Ciad (2004-2005), Filipine (2005), Sudan (2005-2007), India (2005), Togo (2017), Uganda (2006-2007).
La nivelul anului 2013, in asa-numita Centura africana a meningitei, formata din 15 tari, intre 1 ianuarie si 12 mai se inregistrasera 9.249 cazuri suspecte de boala si 857 de decese. Riscul de meningita ramane ridicat in Africa, iar un raport de risc din 2018-2019 indica un necesar de 10 milioane de doze de vaccin pentru acordarea unui raspund adecvat. Programul Infrangerea meningitei pana in 2030 a fost introdus in mai 2018 la Adunarea Mondiala pentru Sanatate a regiunilor est-mediteraneene si africane.
Febra hemoragica Ebola - una din cele mai virulente boli viraleIn octombrie 2000, OMS a anuntat izbucnirea unei epidemii de febra hemoragica Ebola in districtul Gulu, Uganda. Ebola este una din cele mai virulente boli virale pentru umanitate, provocand decesul in 50%-90% din cazuri. Pana la 23 ianuarie 2001, se inregistrasera 424 de presupuse cazuri de Ebola in trei districte din Uganda si 224 de decese. De atunci, s-au mai inregistrat zeci de cazuri cu focare diferite in Gabon (2001-2002), Republica Congo (2001-2004, 2005), Sudan (2004), Republica Democrata Congo (2007, 2009, 2012, 2018-2020), Uganda (2007-2008, 2012), Africa de Vest (2014). La nivelul anului 2014- un nou varf al imbolnavirilor de Ebola- se confirmasera la 31 august, 3.685 de cazuri si 1.841 de decese in Guineea, Liberia si Sierra Leone. Focarul de infectie cu virus Ebola din Africa de Vest, din 2014, a determinat declararea starii de urgenta de sanatate publica de importanta internationala, anunta si Centrul National de Supraveghere si Control al Bolilor Transmisibile - cnscbt.ro.
Primul caz de transmitere de la om la om in afara Africii a fost raportat in Spania, in 2014. De atunci, s-au mai inregistrat cazuri singulare in SUA (2014), Mali (2014), Marea Britanie (2014), Italia (2015). Uganda a raportat incheierea ultimei epidemii in 2018, insa in Republica Democrata Congo s-au confirmat 28 de cazuri in perioada 8-28 ianuarie 2020. La sfarsitul anului 2016, s-au publicat rezultatele finale care demonstrau eficacitatea vaccinului experimental impotriva bolii.
Zika - virusul transmis de tantariVirusul Zika (ZIKV) se transmite in primul rand de la tantarii Aedes aegypti, activi in timpul zilei, iar de la om la om prin contact sexual. Intre 50% si 80% din cazuri nu prezinta simptome. O atentie deosebita trebuie acordata in cazul femeilor gravide si copiilor. In 2015, Brazilia a raportat o asociere intre acest virus si microcefalie. La nivel regional si global, riscul asupra raspandirii bolii este considerat foarte mic. In prezent, nu exista un vaccin disponibil. Primele cazuri din acest secol s-au raportat in octombrie 2015 in Brazilia si Columbia, www.who.int. Au urmat cazuri in 2016 in: Suriname, El Salvador, Guatemala, Pararguay, Mexic, Venezuela, Panama, Cape Verde, Honduras, Guiana Franceza si Martinica, Puerto Rico, Ecuador, Barbados, Bolivia, Haiti, Saint Martin si Guadeloupe, Republica Dominicana, Insulele Virgine, Maldive, Olanda - Bonaire (2016), Aruba si Sint Maarten, Trinidad si Tobago, Saint Vincent si Grenadine, Argentina, Franta (2016, 2019), Dominica, Cuba, Chile, Saint Lucia, Peru, Papua Noua Guinee si in India, in 2017.
In decembrie 2017, in Angola, 42 de cazuri de microcefalie la copii au fost asociate cu virusul Zika, noi cazuri aparand si in anul urmator. Varful infectiilor cu ZIKV in regiunea America a fost in prima parte a anului 2016. Incidenta a scazut in toate tarile in 2017 si 2018. In 2018, din 31.587 de cazuri suspectate in regiunea America, 3.473 au fost confirmate cu rezultate de laborator. In regiunea Europa, infectiile raportate au fost la persoane care efectuasera calatorii, nu s-au confirmat cazuri autohtone, desi tantarul Aedes aegypti, principalul vector, a fost detectat in Georgia, Portugalia (Madeira), Rusia si Turcia, iar in 2017, a mai fost identificat in Fuerteventura (Insulele Canare).
Holera ramane o amenintare la nivel globalHolera reprezinta o infectie acuta provocata prin consumul de apa sau hrana contaminata cu bacteria Vibrio cholerae. Holera ramane o amenintare la nivel global, cercetatorii estimand ca anual se inregistreaza 1,3 pana la 4 milioane de cazuri si 21.000 pana la 143.000 de decese. Conform OMS, de la declansarea unei epidemii in Africa de Sud, la mijlocul anului 2000 si pana in aprilie 2001 s-au raportat peste 86.000 de cazuri si 181 de decese in aceasta tara. In 2001, au urmat epidemii in Tanzania, Afganistan, Ciad, India, Africa de Vest, Nigeria. In anii urmatori, boala s-a raspandit in Republica Democrata Congo (502 decese in 2002, 19.705 cazuri in 2015), Malawi (2002), Mozambic (2002, 2003), Burundi (2002), C te dIvoir (2002), Burundi (2002), Liberia (2002, 2003), Irak (2003, 2007, 2008, 2015), Zambia (2003, 2004, 2017), Benin (2003), Mali (2003), Camerun (2004, 2018), Senegal (2004, 2005), Niger (2004, 2005, 2018), Sudan (2006), Zimbabwe (98.424 cazuri din care 4.276 decese in 2008-2009, 2018), Africa Centrala (2010), Haiti (60.240 cazuri, din care 1.415 decese in 2010), Sierra Leone (2012), Mexic (2013), Sudanul de Sud (2014), Tanzania (2015, 2018). Impotriva holerei exista un vaccin oral, pentru care s-a creat stocul global in 2013.
Febra galbena, predominanta in tarile africane si sud-americane, si febra dengue, cu incidenta mai mare in Africa si Asia, sunt alte boli virale ce au afectat populatia la nivel regional in ultimele decenii, ridicand in continuare probleme de sanatate.
Cazuri de poliomielita raportate in Filipine, in septembrie 2019Alertele internationale de sanatate publica vizeaza si poliomielita, boala infectioasa produsa de virusul poliomielitic din clasa enterovirusurilor. Singura masura de preventie este vaccinarea. Arhivele OMS indica raportari anuale de cazuri incepand din 2005 (Yemen, Indonezia, Angola, Etiopia, Somalia, Sudan, Tadjikistan, Republica Democrata Congo, Asia Centrala si Caucazul de Nord, C te dIvoire, Pakistan, Ciad, Kenya, Namibia, Nigeria, Orientul Mijlociu, Madagascar). De asemenea, s-a raportat detectarea virusului in mostre prelevate din mediu in Israel, Brazilia, Iran si alte state. Cea mai recenta raportare la nivel de stat privind poliomielita a fost transmisa de Filipine in septembrie 2019 (doua cazuri).
Nota: La realizarea materialului s-au folosit statisticile publicate de Organizatia Mondiala a Sanatatii - www.who.int, Centrul National de Supraveghere si Control al Bolilor Transmisibile - www.cnscbt.ro, Centrul European de Prevenire si Control al Bolilor (ECDC) - www.ecdc.europa.eu si Centrul pentru Controlul si Preventia Bolilor din SUA - www.cdc.gov. AGERPRES/(Documentare - Roxana Mihordescu, editor: Horia Plugaru, editor online: Irina Giurgiu)
