Nioh 2 Review: istorie, folclor, supranatural şi răbdare de fier
Perioada lansarii lui Nioh 2 nu este tocmai cea mai fericita pentru omenire, cu pandemia de coronavirus aflata in plin avant, insa aparitia unui astfel de joc este cat se poate de binevenita, reprezentand un motiv suplimentar pentru ca pasionatii sa ramana in casa si sa-si dedice timpul hobby-ului favorit. i pregatiti-va sa alocati mult timp si chiar si mai multa rabdare acestui joc, printre sursele sale de inspiratie, pe langa istoria arii Soarelui Rasare, aflandu-se nemiloasa serie Dark Souls. i pentru ca tot am ajuns cu discutia in acest punct, Nioh 2 a fost conceput drept un soi de prequel pentru primul joc al seriei, actiunea fiind plasata spre sfarsitul secolului al XVI-lea, latura sa narativa fiind gandita drept o imbinare a istoriei Japoniei cu folclorul nipon, o versiune fictiva a povestii lui Hideyoshi Toyotomi. Realizatorii de la Team Ninja au mers insa mai departe, legendarul lider militar japonez fiind reimaginat pentru acest joc sub forma a doua personaje diferite: Hide si Tokichiro. Hide va fi eroul controlat direct de jucator, un vanator de yokai, a carui mama este ucisa de un personaj misterios la inceputul povestii.
Hide este, la randul sau, un hibrid intre om si yokai (spiritele si fantomele din folclorul nipon), pe care jucatorul il poate personaliza in detaliu la startul aventurii. Intr-una dintre misiunile sale, Hide pierde controlul asupra puterilor sale speciale, fiind salvat de Tokichiro, cu ajutorul asa-ziselor Spirit Stones, artefacte ce permit comunicarea dintre oameni si yokai. Realizand potentialul noului sau prieten, Tokichiro preia initiativa, primind misiunile care, mai apoi, ii sunt atribuite lui Hide. Cei doi incep sa lucreze pentru Saito Dosan, liderul regiunii Mino, si, investigand zonele si satele infestate de yokai, afla din ce in ce mai multe despre legaturile dintre lumea supranaturala pe care o infrunta si conflictele dintre liderii militari din acele regiuni.
Am putea spune ca, in ciuda secventelor cinematice reusite si a muzicii bine realizate, cadrul narativ din Nioh 2 tinde sa devina un pic cam aglomerat , aruncand prea multe personaje si evenimente in calea jucatorului. Povestea devine greu de urmarit, fiind nevoit de mai multe ori sa deschid meniul jocului pentru a citi rezumatul istoriei din spatele fiecarui personaj intalnit. i asta pentru ca aceste figuri sunt prezentate in detaliu atunci cand Hide fie le invinge in lupta, fie reuseste sa le obtina increderea prin metode alternative. Nioh 2 merge pana la a asocia fiecarui astfel personaj cate un spirit gardian, iar cand acest spirit este transferat catre Hide, jocul prezinta un colaj al momentelor-cheie din viata respectivului personaj.
O buna parte din Nioh 2 am fost deranjat de directia sa narativa stufoasa si usor confuza, pe care am considerat-o principalul neajuns al jocului pana in acel moment. Totusi, la fel ca in cazurile multor astfel de jocuri, poveste se va lega spre sfarsit, concluzia narativa din Nioh 2 fiind mai mult decat satisfacatoare. Ajuta si faptul ca personajele istorice sunt gandite si adaptate povestii intr-un mod creativ, iar interactiunile dintre ei si Hide sunt pline de energie, lucru evidentiat si de interpretarea vocala de calitate a actorilor japonezi alesi pentru aceste roluri (printre care Kazuhiko Inoue, Ryusei Nakao sau Nobuyuki Hiyama).
In ceea ce priveste gameplay-ul, cei care au trecut deja prin primul joc al seriei vor reintalni multe elemente familiare in Nioh 2, cum ar fi schema de control, ce foloseste butoane pentru Light Attack si Heavy Attack, garda, dash si dodge, lock on pe inamic, dar si un buton pentru Ki Pulse, o mecanica ce ii permite jucatorului sa isi recapete stamina dupa o serie de atacuri si sa primeasca anumite buff-uri, daca a investit in respectivele abilitati. Familiar ar trebui sa fie si accesul la guardian spirits, acestea oferind anumite beneficii in functie de tipul spiritului ales. Se poate opta la inceput intre trei tipuri de spirite, restul urmand sa fie deblocate pe masura ce se parcurge povestea. Majoritatea buff-urile sunt disponibile imediat ce un guardian spirit este echipat, existand insa si cazuri ce necesita ca jucatorul sa fi investit un numar minim de puncte in anumite abilitati.
Dupa cum aminteam la inceput, seria Dark Souls a servit drept sursa de inspiratie pentru producatori, luptele din Nioh 2 avand la baza aceleasi actiuni de atac, dash, eschiva si garda, limitate de o rezerva de stamina. Daca jucatorul ramane fara stamina in timp ce pareaza un atac sau este lovit, va fi blocat intr-o stare de recuperare pana cand stamina se regenereaza, perioada pe parcursul careia ramane vulnerabil la atacurile inamicilor. Mai mult, anumiti inamici sau bosi limiteaza regenerarea staminei, impediment peste care se poate trece executand Ki Pulse-ul amintit mai devreme.
In privinta arsenalului, este bine de stiut ca toate tipurile de arme care erau disponibile in primul Nioh, inclusiv in DLC-uri sale, sunt din nou prezente la datorie. In privinta celor folosite pentru atacurile de proximitate, si-au facut aparitia si categorii noi, precum Hatchets (topoare duble) si Switchglaive (un soi de coasa). Armele melee pot fi manuite in trei feluri: high, mid si low stance, fiecare dintre acestea cu atacuri si proprietati diferite. Nu au fost omise nici armele de distanta, cum ar fi arcurile, pustile sau asa-numitele handcannon-uri. Fiecare astfel de unealta aducatoare de moarte are un indicator de Familiarity, care, atunci cand atinge maximul, ofera un bonus stats-urilor armei respective.
In privinta armurilor, lucrurile au ramas in mare parte la fel, jucatorul avand posibilitatea de a echipa diverse tipuri de armuri pentru a-si construi personajul asa cum doreste. Evident, si aici exista seturi care ofera bonusuri in functie de numarul de echipamente folosite. Pe langa proprietatile sale si bonusurile oferite, fiecare armura are si o greutate asociata, iar procentajul greutatii echipate fata de totalul pe care il poti cara determina consumul de stamina in timpul actiunilor precum fuga sau eschivele.
Precum in multe alte RPG-uri, si in Nioh 2 intalnim nelipsitul blacksmith (fierar), prin intermediul caruia, cheltuind aurul strans, se pot cumpara si vinde arme, amuri si charm-uri, se pot crea astfel de echipamente noi, se pot aplica upgrade-uri pentru a creste nivelul item-urilor deja echipate sau se poate schimba aspectul vizual al acestora. Nu lipsesc nici skill tree-urile caracteristice jocurilor de acest tip: in Nioh 2 avem cate un astfel de skill tree pentru fiecare arma melee, precum si inca patru skill trees pentru tipurile de baza de actiuni: samurai (lupta cu arme), ninjutsu, onmyo (magie) si shiftling (ce inlocuieste categoria living weapon). Mai mult, abilitatile de ninjutsu si onmyo trebuie echipate la un altar si pot fi atribuite unui buton, ca shortcut.
Complexitatea sistemului de lupta merge si mai departe: pe masura ce jucatorul foloseste o arma sau o abilitate, primeste proficiency in acea categorie si, dupa ce acumuleaza destula astfel de competenta, poate debloca noi miscari si abilitati pasive. Exista si un dojo unde poti trece prin tutoriale pentru arme si abilitati sau te poti antrena cu echipamentul existent. Atentie insa, pentru ca unele abilitati sunt blocate pana la completarea anumitor misiuni din dojo, acestea fiind deblocate, treptat, pe parcursul campaniei single player.
Precum alte titluri inspirate din mecanicile consacrate de Dark Souls, si in Nioh 2, la punctele de pornire ale oricarei misiuni se regaseste un altar, unde jucatorul poate creste in nivel, isi poate gestiona alte elemente precum guardian spirit-ul si bonusurile de la spirite kodama, poate oferi item-uri pentru amrita sau are posibilitatea de a initia o sesiune co-op alaturi de un alt jucator. In buna traditie a jocurilor de acest gen, daca interactionezi cu un astfel de altar ti se reface stocul de elixire, precum si item-urile ninjutsu si onmyo, insa majoritatea inamicilor ucisi pana atunci sunt readusi la viata (cu exceptia anumitor inamici mai puternici). Amrita amintita mai devreme reprezinta resursa folosita pentru a creste nivelul eroului. Atunci cand Hide moare, se creaza un mormant cu spiritul care fusese selectat, si toti inamicii se respawneaza. Daca jucatorul ajunge din nou in locul mortii sale precedente si atinge mormantul, isi poate recupera amrita pierduta. In caz contrar, daca Hide moare inainte de a-si atinge mormantul, amrita respectiva va fi pierduta definitiv.
Nioh 2 propune atat misiuni principale, cat si secundare, acestea din urma avand loc in aceleasi zone precum cele principale, dar cu mici schimbari in functie de natura misiunii. Aceste misiuni secundare pot consta si in lupte 1v1 impotriva altor personaje sau yokai. Fiecare astfel de misiune poate fi rejucata, fie pentru a aduna amrita suplimentara, fie pentru a obtine arme, armuri sau charms mai bune. De asemenea, aproape fiecare misiune poate fi abordata si in mod cooperativ, cu cateva exceptii unde povestea cere ca protagonistul sa fie singur in actiune. Totusi, partenerul de co-op trebuie sa aiba si el acces la misiunea selectata.
Intre aceste misiuni, jucatorul are acces la Starting Point, un hub care contine toate elementele-cheie pentru gestionarea personajului si a inventarului. Altarul si Blacksmith se gasesc aici, impreuna cu o coliba personalizabila (Hut), unde jucatorul poate schimba infatisarea lui Hide, o poate remodela, si poate echipa seturi de item-uri gasite in timpul misiunilor, ce adauga diferite bonusuri pasive. Tot aici se pot crea seturi de item-uri predefinite pentru arme si consumabile, precum si build-uri intregi care permit restaurarea anumitor preset-uri folosite mai des.
Pentru jucatorii aflati intr-o permanenta cautare de echipament mai bun, dar si a provocarilor pe masura, Nioh 2 include si Twilight Missions, versiuni remixate ale misiunilor principale si secundare deja jucate, cu inamici mai multi, mai agresivi dar si cu recompense consistente.
In fine, un alt element familiar atat pentru cei care au parcurs primul Nioh, dar si alte jocuri de gen, este reprezentat de design-ul nivelurilor, construite pentru a oferi scurtaturi catre altar, pentru ca jucatorii sa poata...
Hide este, la randul sau, un hibrid intre om si yokai (spiritele si fantomele din folclorul nipon), pe care jucatorul il poate personaliza in detaliu la startul aventurii. Intr-una dintre misiunile sale, Hide pierde controlul asupra puterilor sale speciale, fiind salvat de Tokichiro, cu ajutorul asa-ziselor Spirit Stones, artefacte ce permit comunicarea dintre oameni si yokai. Realizand potentialul noului sau prieten, Tokichiro preia initiativa, primind misiunile care, mai apoi, ii sunt atribuite lui Hide. Cei doi incep sa lucreze pentru Saito Dosan, liderul regiunii Mino, si, investigand zonele si satele infestate de yokai, afla din ce in ce mai multe despre legaturile dintre lumea supranaturala pe care o infrunta si conflictele dintre liderii militari din acele regiuni.
Am putea spune ca, in ciuda secventelor cinematice reusite si a muzicii bine realizate, cadrul narativ din Nioh 2 tinde sa devina un pic cam aglomerat , aruncand prea multe personaje si evenimente in calea jucatorului. Povestea devine greu de urmarit, fiind nevoit de mai multe ori sa deschid meniul jocului pentru a citi rezumatul istoriei din spatele fiecarui personaj intalnit. i asta pentru ca aceste figuri sunt prezentate in detaliu atunci cand Hide fie le invinge in lupta, fie reuseste sa le obtina increderea prin metode alternative. Nioh 2 merge pana la a asocia fiecarui astfel personaj cate un spirit gardian, iar cand acest spirit este transferat catre Hide, jocul prezinta un colaj al momentelor-cheie din viata respectivului personaj.
O buna parte din Nioh 2 am fost deranjat de directia sa narativa stufoasa si usor confuza, pe care am considerat-o principalul neajuns al jocului pana in acel moment. Totusi, la fel ca in cazurile multor astfel de jocuri, poveste se va lega spre sfarsit, concluzia narativa din Nioh 2 fiind mai mult decat satisfacatoare. Ajuta si faptul ca personajele istorice sunt gandite si adaptate povestii intr-un mod creativ, iar interactiunile dintre ei si Hide sunt pline de energie, lucru evidentiat si de interpretarea vocala de calitate a actorilor japonezi alesi pentru aceste roluri (printre care Kazuhiko Inoue, Ryusei Nakao sau Nobuyuki Hiyama).
In ceea ce priveste gameplay-ul, cei care au trecut deja prin primul joc al seriei vor reintalni multe elemente familiare in Nioh 2, cum ar fi schema de control, ce foloseste butoane pentru Light Attack si Heavy Attack, garda, dash si dodge, lock on pe inamic, dar si un buton pentru Ki Pulse, o mecanica ce ii permite jucatorului sa isi recapete stamina dupa o serie de atacuri si sa primeasca anumite buff-uri, daca a investit in respectivele abilitati. Familiar ar trebui sa fie si accesul la guardian spirits, acestea oferind anumite beneficii in functie de tipul spiritului ales. Se poate opta la inceput intre trei tipuri de spirite, restul urmand sa fie deblocate pe masura ce se parcurge povestea. Majoritatea buff-urile sunt disponibile imediat ce un guardian spirit este echipat, existand insa si cazuri ce necesita ca jucatorul sa fi investit un numar minim de puncte in anumite abilitati.
Dupa cum aminteam la inceput, seria Dark Souls a servit drept sursa de inspiratie pentru producatori, luptele din Nioh 2 avand la baza aceleasi actiuni de atac, dash, eschiva si garda, limitate de o rezerva de stamina. Daca jucatorul ramane fara stamina in timp ce pareaza un atac sau este lovit, va fi blocat intr-o stare de recuperare pana cand stamina se regenereaza, perioada pe parcursul careia ramane vulnerabil la atacurile inamicilor. Mai mult, anumiti inamici sau bosi limiteaza regenerarea staminei, impediment peste care se poate trece executand Ki Pulse-ul amintit mai devreme.
In privinta arsenalului, este bine de stiut ca toate tipurile de arme care erau disponibile in primul Nioh, inclusiv in DLC-uri sale, sunt din nou prezente la datorie. In privinta celor folosite pentru atacurile de proximitate, si-au facut aparitia si categorii noi, precum Hatchets (topoare duble) si Switchglaive (un soi de coasa). Armele melee pot fi manuite in trei feluri: high, mid si low stance, fiecare dintre acestea cu atacuri si proprietati diferite. Nu au fost omise nici armele de distanta, cum ar fi arcurile, pustile sau asa-numitele handcannon-uri. Fiecare astfel de unealta aducatoare de moarte are un indicator de Familiarity, care, atunci cand atinge maximul, ofera un bonus stats-urilor armei respective.
In privinta armurilor, lucrurile au ramas in mare parte la fel, jucatorul avand posibilitatea de a echipa diverse tipuri de armuri pentru a-si construi personajul asa cum doreste. Evident, si aici exista seturi care ofera bonusuri in functie de numarul de echipamente folosite. Pe langa proprietatile sale si bonusurile oferite, fiecare armura are si o greutate asociata, iar procentajul greutatii echipate fata de totalul pe care il poti cara determina consumul de stamina in timpul actiunilor precum fuga sau eschivele.
Precum in multe alte RPG-uri, si in Nioh 2 intalnim nelipsitul blacksmith (fierar), prin intermediul caruia, cheltuind aurul strans, se pot cumpara si vinde arme, amuri si charm-uri, se pot crea astfel de echipamente noi, se pot aplica upgrade-uri pentru a creste nivelul item-urilor deja echipate sau se poate schimba aspectul vizual al acestora. Nu lipsesc nici skill tree-urile caracteristice jocurilor de acest tip: in Nioh 2 avem cate un astfel de skill tree pentru fiecare arma melee, precum si inca patru skill trees pentru tipurile de baza de actiuni: samurai (lupta cu arme), ninjutsu, onmyo (magie) si shiftling (ce inlocuieste categoria living weapon). Mai mult, abilitatile de ninjutsu si onmyo trebuie echipate la un altar si pot fi atribuite unui buton, ca shortcut.
Complexitatea sistemului de lupta merge si mai departe: pe masura ce jucatorul foloseste o arma sau o abilitate, primeste proficiency in acea categorie si, dupa ce acumuleaza destula astfel de competenta, poate debloca noi miscari si abilitati pasive. Exista si un dojo unde poti trece prin tutoriale pentru arme si abilitati sau te poti antrena cu echipamentul existent. Atentie insa, pentru ca unele abilitati sunt blocate pana la completarea anumitor misiuni din dojo, acestea fiind deblocate, treptat, pe parcursul campaniei single player.
Precum alte titluri inspirate din mecanicile consacrate de Dark Souls, si in Nioh 2, la punctele de pornire ale oricarei misiuni se regaseste un altar, unde jucatorul poate creste in nivel, isi poate gestiona alte elemente precum guardian spirit-ul si bonusurile de la spirite kodama, poate oferi item-uri pentru amrita sau are posibilitatea de a initia o sesiune co-op alaturi de un alt jucator. In buna traditie a jocurilor de acest gen, daca interactionezi cu un astfel de altar ti se reface stocul de elixire, precum si item-urile ninjutsu si onmyo, insa majoritatea inamicilor ucisi pana atunci sunt readusi la viata (cu exceptia anumitor inamici mai puternici). Amrita amintita mai devreme reprezinta resursa folosita pentru a creste nivelul eroului. Atunci cand Hide moare, se creaza un mormant cu spiritul care fusese selectat, si toti inamicii se respawneaza. Daca jucatorul ajunge din nou in locul mortii sale precedente si atinge mormantul, isi poate recupera amrita pierduta. In caz contrar, daca Hide moare inainte de a-si atinge mormantul, amrita respectiva va fi pierduta definitiv.
Nioh 2 propune atat misiuni principale, cat si secundare, acestea din urma avand loc in aceleasi zone precum cele principale, dar cu mici schimbari in functie de natura misiunii. Aceste misiuni secundare pot consta si in lupte 1v1 impotriva altor personaje sau yokai. Fiecare astfel de misiune poate fi rejucata, fie pentru a aduna amrita suplimentara, fie pentru a obtine arme, armuri sau charms mai bune. De asemenea, aproape fiecare misiune poate fi abordata si in mod cooperativ, cu cateva exceptii unde povestea cere ca protagonistul sa fie singur in actiune. Totusi, partenerul de co-op trebuie sa aiba si el acces la misiunea selectata.
Intre aceste misiuni, jucatorul are acces la Starting Point, un hub care contine toate elementele-cheie pentru gestionarea personajului si a inventarului. Altarul si Blacksmith se gasesc aici, impreuna cu o coliba personalizabila (Hut), unde jucatorul poate schimba infatisarea lui Hide, o poate remodela, si poate echipa seturi de item-uri gasite in timpul misiunilor, ce adauga diferite bonusuri pasive. Tot aici se pot crea seturi de item-uri predefinite pentru arme si consumabile, precum si build-uri intregi care permit restaurarea anumitor preset-uri folosite mai des.
Pentru jucatorii aflati intr-o permanenta cautare de echipament mai bun, dar si a provocarilor pe masura, Nioh 2 include si Twilight Missions, versiuni remixate ale misiunilor principale si secundare deja jucate, cu inamici mai multi, mai agresivi dar si cu recompense consistente.
In fine, un alt element familiar atat pentru cei care au parcurs primul Nioh, dar si alte jocuri de gen, este reprezentat de design-ul nivelurilor, construite pentru a oferi scurtaturi catre altar, pentru ca jucatorii sa poata...
