Daca as fi un bob de grau, as astepta cuminte Ca sa ma coc, rabdand smerit in arsita fierbinte. Apoi, legat cu frati de-ai mei, la moara de m-ar duce De pietre m-as lasa sfarmat, s-ajung faina dulce. Cind m-as vedea trecut de sita, asta mi-ar fi dorinta: Cu ruga de m-ar framanta, plangand, prescurarita. []Daca as fi un bob de grau, as astepta cuminteCa sa ma coc, rabdand smerit in arsita fierbinte.

Apoi, legat cu frati de-ai mei, la moara de m-ar duceDe pietre m-as lasa sfarmat, s-ajung faina dulce.

Cind m-as vedea trecut de sita, asta mi-ar fi dorinta:Cu ruga de m-ar framanta, plangand, prescurarita.

Iar de m-ar pune in cuptor, oricat de-ncins sa fie,O, Doamne, ce frumos as creste, s ajung la Liturghie!Cand preotul se roaga-n taina, ingenunchind sfios,M-as preschimba, prin Duhul Sfant, in Trupul lui Hristos. i daca toate s-ar plini, un dor mi-ar mai ramane:Ca toate boabele de grau sa fie doar o paine. (Monahia Nicodema Stoica)