Daca nu e surprinzator sa vedem pe Hristos vindecand un slabanog (un paralitic), totul, in schimb, ne poate descumpani in acest act de vindecare, pentru ca finalitatea lui nu este vindecarea fizica, ci mantuirea sufletului. Aceasta minune este relatata de cele trei Evanghelii Sinoptice (Mat. 9, 1-8 ; Marcu 2, 1-12, Luca 5, 17-26). Ne aflam []Daca nu e surprinzator sa vedem pe Hristos vindecand un slabanog (un paralitic), totul, in schimb, ne poate descumpani in acest act de vindecare, pentru ca finalitatea lui nu este vindecarea fizica, ci mantuirea sufletului. Aceasta minune este relatata de cele trei Evanghelii Sinoptice (Mat. 9, 1-8 ; Marcu 2, 1-12, Luca 5, 17-26).

Ne aflam la inceputul vietii publice a Mantuitorului. El a implinit deja nenumarate vindecari si a dezlegat multi indraciti, ceea ce trezeste admiratia multimilor, care alearga la El din toate partile. Dupa Sfantul Evanghelist Matei, acest episod se petrece la intoarcerea din tinutul Gadarenilor (cf. Evanghelia din a 19-a duminica dupa Rusalii) (1).

Iisus se intoarce acasa, in Capernaum, acolo unde locuieste, probabil impreuna cu mai multi ucenici (sau cu toti). Casa se umple de oamenii care vin sa-L asculte sau doar sa-L vada, pentru ca faima Lui s-a raspandit foarte repede. Nimeni in Israel sau in lumea intreaga nu facuse vreodata ce facuse El, nici nu spusese ce spusese El. Multimi vin din toata Galileea, din Iudeea si din Ierusalim. Sunt acolo fariseii si carturarii (Sf Luca), cu alte cuvinte invatatorii Legii, teologii.

In fata Lui este adus un slabanog, intins pe un pat purtat de patru barbati. Paralizia este, ca si lepra, unul dintre marile simboluri ale caderii omului, ale pacatului: omul cazut si-a pierdut libertatea (autonomia) si putinta de a faptui, adica de a crea, insusiri care sunt oglindirea lui Dumnezeu; este rob pacatului, rob lui insusi, rob demonilor : este redus la neputinta. Dar multimea e asa de numeroasa ca nici macar nu se poate intra in casa. Atunci, in loc sa renunte, oamenii dau dovada de inteligenta si fac un lucru uimitor: se catara pe casa pe scara dinafara si ajung pe acoperis (2). Apoi fac o gaura in acoperis dand la o parte tiglele, si coboara targa cu ajutorul franghiilor, deasupra locului in care se gasea Iisus.

Scena starneste rasul: slabanogul e coborat din Cer. Este o imagine miscatoare a omului cazut: omul a cazut din locurile cele ceresti, adica din apropierea lui Dumnezeu, in praf si tarana, in pamantul din care a fost scos.

Hristos ramane uimit de credinta lor. Un asemenea efort de imaginatie pentru a putea sa se apropie de El, de rabbi Ieshouah, presupunea intr-adevar credinta in El, in puterea Lui dumnezeiasca, in puterea vindecarii care salasluia in El ( [in El] puterea Domnului se arata in tamaduiri Luca 5, 17).

Aici e miezul lucrurilor. Pe cand toti se asteptau la vindecarea fizica a slabanogului, Hristos spune un cuvant care descumpaneste total pe cei prezenti : Fiule, iertate sunt pacatele tale . Hristos foloseste aceasta ocazie pentru a face o noua revelatie, uimitoare, de neinchipuit : si anume ca are puterea dumnezeiasca de a ierta pacatele. De altfel, carturarii nu s-au inselat: Cine poate ierta pacatele afara de singur Dumnezeu? , isi spun ei in gand. Judecata lor este dreapta. Dar in loc sa se cutremure de bucurie, incredintati ca rabbi Ieshouah era Mesia si ca ochii lor, in sfarsit, Il vedeau, ei spun ca Iisus huleste , adica...