Casa noastră: Biserica
Nascuta in Biserica, Oastea Domnului a mers pe drumul ei curat de la inceput, din anul 1923, atata vreme cat bisericile i-au fost deschise pentru manifestarile ei religioase. Atunci ostasii Domnului erau un clocot in dragostea lor fata de Hristos si Biserica Lui. Dar o vreme destul de lunga Oastea a avut de patimit si []Nascuta in Biserica, Oastea Domnului a mers pe drumul ei curat de la inceput, din anul 1923, atata vreme cat bisericile i-au fost deschise pentru manifestarile ei religioase. Atunci ostasii Domnului erau un clocot in dragostea lor fata de Hristos si Biserica Lui. Dar o vreme destul de lunga Oastea a avut de patimit si de platit un mare tribut de suferinte care n-a trecut fara sa lase urme uneori destul de adanci in fiinta ei. Insa a trecut vremea cand toate usile ii erau inchise si acum, laudat sa fie Dumnezeu, Oastea a ajuns iarasi la locul ei, in Biserica. Unde te duci, vecine? a fost intrebat odata un credincios de catre vecinul sau. Ma duc acasa, a raspuns fratele. Pai, cum? Casa ta e aceasta de unde ai plecat! Ba, eu mai am o Casa: Sfanta Biserica. Aceea e Casa lui Dumnezeu, nu e a ta. Ba e a mea, vecine! Dumnezeu ne-a lasat-o noua pentru ca noi sa mergem Duminica si in sarbatori acolo ca sa ascultam invataturile Lui sfinte. Daca la noi acasa suntem proprietari, si acolo la Slavit sa fie...
Sursa: Oastea Domnului
Vezi articolul complet pe Oastea Domnului