Eu n-am fost un lucrator iscusit pentru Lucrarea Domnului, ci mai mult un ne-gata pentru tot ce era mai de valoare in aceasta Ostire. Dar Domnul Iisus cel Rastignit, Mantuitorul meu, a pus si-n mine o farama din iubirea Sa nemasurata, si farama aceasta a crescut incet inaintea Lui. N-am dorit de cand ma stiu []Eu n-am fost un lucrator iscusit pentru Lucrarea Domnului, ci mai mult un ne-gata pentru tot ce era mai de valoare in aceasta Ostire. Dar Domnul Iisus cel Rastignit, Mantuitorul meu, a pus si-n mine o farama din iubirea Sa nemasurata, si farama aceasta a crescut incet inaintea Lui. N-am dorit de cand ma stiu sa fiu vazut si admirat de multi, m-am ferit intotdeauna de a primi vreo cinste, ceea ce nu mi-am dorit niciodata. M-am rugat Domnului sa ma fereasca de gandul mandriei si trufiei, care a stricat si strica mereu tot mai mult ogorul Domnului; nici un pacat parca n-a stricat atat de mult, aducand atatea dezbinari, ca mandria si trufia, aceste rasaduri blestemate, carora nu le poate nimeni sta impotriva.

Nu m-am inghesuit in nici o adunare sa iau numaidecat cuvantul, placandu-mi mai mult nebagarea in seama si locurile cele mai din spate. Am luptat si voi lupta pana la capatul vietii impotriva acestor pacate, care dezbina si care lasa in urma lor numai ruine. Ceva necunoscut insa de mine inca din vremea tineretii mele nu ma lasa sa tac, mai ales cand vad atata nepasare, atata impotrivire si atata multime de dezbinatori ce se dau drept lideri si conducatori mincinosi, care darama si smulg orice rasad curat, pustiind astfel Lucrarea pentru care au muncit si si-au varsat sangele inaintasii nostri.

De aceea am indraznit, in micimea mea saraca, sa ma intorc acum in urma cu aproape sase decenii, sa caut si sa cercetez toate locurile unde se adunau ostasii, sa-mi amintesc de toti batranii care marturiseau atunci, si asa, nepriceput cum sunt, sa strang putinele mele marturii, pe care sa le las celor care vin in urma mea. Si poate le vor folosi, pentru ca m-am ferit ca de moarte sa nu cumva sa spun vreun neadevar, prin care sa smintesc sau sa abat pe cineva din calea care duce spre Tara Luminii.

Calatoriile mele se inmulteau, chiar daca urmaritorii ne pandeau. Aveam si posibilitatea in familie de a ma deplasa cu toate ca aveam copii in intretinere fiindca nevasta nu ma oprea. In plus, aveam inca un dar de la Domnul. Socrul meu, ca si soacra, erau niste oameni foarte evlaviosi. Socrul a mijlocit mult la Domnul, rugandu-L ca atunci cand va pleca in vesnicie, Dumnezeu sa nu lase locul unde a trait el pustiu, fara sa se vesteasca Cuvantul lui Dumnezeu si fara sa se cante spre slava Lui psalmi si cantari duhovnicesti. Si Rasplatitorul Desavarsirii si Ascultatorul tuturor rugaciunilor inlacrimate l-a ascultat si m-a adus pe mine, sarmanul, care fara multa pricepere, am continuat lucrul inceput aici, pana va gasi Domnul pe unul mai vrednic sa puna mana pe Steag.

Insetat si flamand, purtat de Cel Preainalt, apoi indemnat de Duhul pogorat la Rusalii, am tot cautat, pe unde puteam, sa cercetez fratii. Chiar daca nu gaseam adunari, cel putin gaseam frati cu care puteam sa fac cunostinta, intretinandu-ne in nadejdea ca Domnul ne va darui odata un loc mai larg si un cer mai senin Imi doream mult sa am un insotitor si purtator de grija. Si Domnul mi...