Veniti la Mine toti cei osteniti si impovarati si Eu va voi odihni pe voi. Luati jugul Meu asupra voastra si invatati-va de la Mine, ca sunt bland si smerit cu inima si veti gasi odihna sufletelor voastre. Caci jugul Meu e bun si povara Mea este usoara (Mt. 11, 28-30). O, ce dulce si []Veniti la Mine toti cei osteniti si impovarati si Eu va voi odihni pe voi. Luati jugul Meu asupra voastra si invatati-va de la Mine, ca sunt bland si smerit cu inima si veti gasi odihna sufletelor voastre. Caci jugul Meu e bun si povara Mea este usoara (Mt. 11, 28-30).

O, ce dulce si minunata chemare este aceasta! Auzi tu, draga cititorule, aceasta dulce chemare? Te cheama Iisus la El, te cheama Mantuitorul langa El.

O, ce odihna, ce usurare si ce liniste dulce si sfanta da Domnul celor ce se apropie de El si traiesc o viata cu El!Cei mai multi oameni isi inchipuie ca viata dupa Evanghelie este un jug greu de purtat. Sunt prea tanar, parinte, sa ma bag de pe acum in jug, mi-a raspuns asta-vara un tanar pe care il chemam sa intre in Oastea Domnului.

Viata dupa Evanghelie li se pare oamenilor un jug greu, dar ea este, dimpotriva, un jug dulce, o povara usoara (Mt. 11, 30).

Lumea de azi e o vale a plangerii plina de necazuri, de framantari, de oameni necajiti, nervosi, indaratnici si rai tocmai pentru ca oamenii nu cunosc odihna si usurarea pe care o da Domnul.

Undeva am citit despre un biet cersetor care o viata intreaga a trait in lipsuri si mizerie. Dupa moartea sa, daramandu-se bordeiul in care statuse, s-a aflat in temelia lui o comoara de aur, comoara unui imparat din vechime.

O viata intreaga cersise si suferise bietul om, in timp ce sub el se afla o comoara imparateasca. O, cum n-a stiut el de acest lucru! Daca ar fi sapat numai cateva palme in pamantul de sub el, ar fi gasit comoara si ar fi scapat indata de toate mizeriile vietii.

In chipul acestui om sunt si crestinii de azi. Ei se zbat neputinciosi in framantari, necazuri, lipsuri si suferinte, in timp ce langa ei se afla o comoara nepretuita: Iisus Mantuitorul, Care ii poate scapa indata de toate mizeriile trupesti si sufletesti.

O, cum nu cunosc oamenii aceasta comoara! De ar sapa numai putin adancurile Evangheliei, ar afla indata aceasta comoara.

Viata din lumea aceasta este o viata plina de pace, odihna si bucurie sfanta pentru cine o traieste cu Domnul si s-a apropiat de El. Dar cei necredinciosi nu cunosc aceasta viata. Nu cunosc dulceata acestei vieti, pentru ca ei n-au gustat din ea. Celor necredinciosi in zadar le vorbesti despre dulceata ei.

Un misionar spune intr-o carte ca a gasit in Africa un trib de salbatici unde gusturile erau de-a-ndoaselea. Amarul era socotit ca dulce si dulcele ca amar. In zadar a umblat sa-i lamureasca: negrii tineau la gusturile lor.

Asa sunt si cei mai multi din crestinii de azi. Ei au un gust sufletesc stricat si schimonosit cu totul. Ei au un gust lumesc. Ei nu pot gusta pacea si bucuria pe care le dau Mantuitorul si Evanghelia. Acest dulce, lor li se pare amar.

Dulcele lor sunt placerile si patimile lumesti.

Apa marii, in sine, nu e buna de nimic: nici de baut, nici de udat pamantul cu ea. Dar, indata ce se ridica in forma de nori si ia contact cu cerul, devine ploaie binecuvantata ce adapa pamantul si se preface in apa dulce de baut.

Asa e si viata noastra. Numai singuri, noi suntem niste fiinte pline de otrava. O apa otravita de pacat, de firea noastra cea rea.

Dar indata ce luam contact cu cerul, cu Dumnezeirea, viata noastra se schimba. Isi recapata pretul...