ŞTIE DUMNEZEU
Vorbirea fratelui Tiriteu Ioan (Carpesti) la adunarea de la Valani 6 februarie 1982 In Numele Tatalui si al Fiului si al Sfantului Duh. Amin. Ne simtim asa de fericiti intr-un loc si intr-o stare ca aceasta, unde avem fericirea si bucuria in inimile si in sufletele noastre a unui alt prilej de felul acesta, []Vorbirea fratelui Tiriteu Ioan (Carpesti) la adunarea de la Valani 6 februarie 1982In Numele Tatalui si al Fiului si al Sfantului Duh. Amin.
Ne simtim asa de fericiti intr-un loc si intr-o stare ca aceasta, unde avem fericirea si bucuria in inimile si in sufletele noastre a unui alt prilej de felul acesta, a [sarbatoririi] unui suflet scump si ales de Dumnezeu.
Vedem ca, prin mila si dragostea lui Dumnezeu, si in seara aceasta avem randuite alte bucurii si fericiri sfinte datorita unui suflet iubit de Domnul si ales de El, prin care a vrut sa ne faca si noua o bucurie.
Dragii si scumpii nostri! Suntem asa de fericiti langa Cuvantul lui Dumnezeu si ne sunt inimile pline de bucurie. Dar ne aducem aminte ca toata bucuria si fericirea noastra, si din seara aceasta, a fost adusa cu atatea lacrimi si rugaciuni de catre unii care, cu zeci de ani inainte, au inaltat mainile catre Dumnezeu si glasul lor si au strigat mereu si din satul acesta.
Ne aducem aminte de fratele Savu care, acuma zeci de ani in urma, cand el a auzit glasul lui Dumnezeu care l-a chemat pe nume, a ascultat. i de atunci s-au vazut si pasii Domnului Iisus prin satul acesta. Bucuria noastra din seara aceasta nu ni se datoreaza faptelor noastre, nici ostenelilor noastre. Noi am intrat in bucuria altora si in ostenelile altora.
Dragii nostri, ne bucuram de samanta de atunci, semanata de cei dragi, de parintii nostri scumpi sufletesti, care au strigat catre Domnul cu lacrimi si si-au intins mainile. De atunci s-au pregatit bucuriile de azi. i ne-am bucurat de atunci mereu, [impreuna] cu sufletele ramase in urma trecerii lor, cu cei care au ramas credinciosi in casa lor, in familia lor. i ne bucuram si in seara acesta; si nu stim cum sa-I multumim lui Dumnezeu pentru parintii credinciosi care, in urma lor, au lasat niste copii credinciosi, ascultatori. Nu putem spune nimanui indeajuns bucuria pe care o simtim. Acei care sunt aici de fata au parinti in varsta si isi aduc aminte de cei care s-au dus si nu mai sunt intre noi, asa cum a fost fratele Savu, cel dintai ostas al Domnului din satul Valani. Binecuvantati de Dumnezeu sunt acesti parinti. Ei se pot bucura si odihni cu Domnul, caci si-au facut lucrarea incredintata, si-au dus pana la moarte lupta cea buna.
Astazi, cand venim si vedem ce a ramas in urma, ne bucuram asa de mult. Ii multumim Domnului ca El lucreaza asa de minunat.
Ne aducem aminte de Betania, caci si noi am fost chemati de Domnul in acest loc. Pe langa multe case am trecut in satul acesta, dar nu am fost chemati la nici una, ci am fost chemati aici, in casa aceasta, pentru ca aici locuiesc niste suflete preaiubite ale Domnului. Suflete care au dorit sa vina Domnul in casa lor, care L-au chemat pe Domnul sa vina in casa lor si, impreuna cu El, sa fim si noi.
Multe lucruri ni s-au spus in seara aceasta in acest loc. De aceea am vrea sa le pastram in inima noastra, ca sa putem lua invatatura si, prin aceasta invatatura, sa ne apropiem cu inima tot mai mult de Dumnezeu.
Din cuvantul Evangheliei de azi, s-a citit si mai inainte ce a facut Mantuitorul: A mai spus si pilda aceasta pentru unii care se incredeau in ei insisi, ca sunt neprihaniti si ii dispretuiau pe ceilalti (Lc 18, 9).
Multe pilde a spus Domnul Iisus. i prin toate a cautat sa aduca invatatura cea noua, Cuvantul Adevarului lui Dumnezeu si lumina pentru toti oamenii. Trebuia sa mai spuna si aceasta pilda, pentru ca de atatea ori a mai spus multe pilde care nu au fost intelese de unii oameni care si ei se adunau si veneau langa Cuvantul Sfant al lui Dumnezeu. i pentru unii dintre ei a trebuit sa mai spuna si pilda aceasta, despre cei doi oameni care s-au suit la templu sa se roage (Lc 18, 10). Te bucuri asa de mult cand auzi ca se mai suie si altcineva la templu sa se roage. Ca sunt atatia care se coboara, in multe locuri, la multe primejdii si la multe lucruri rele. Dar cand auzi ca se mai suie cineva la templu ca sa se roage, ti se umple inima de bucurie.
In multe locuri in Cuvantul lui Dumnezeu se spune despre doi: doi oameni vor fi la camp doi vor fi intr-un pat doua vor fi la moara Acuma doi s-au suit la templu.
Dar peste tot se spune despre cei doi ca Unul va fi luat si altul va fi lasat , pentru ca unul va fi gasit intr-un fel, iar celalalt in alt fel.
Dintre cei care vor fi la camp, unul va fi luat, altul lasat.
Dintre cele care vor fi la moara, una va fi luata, alta va fi lasataDintre cei care vor fi intr-un pat, unul va fi luat, altul va fi lasatDe ce oare unii sunt intr-un fel, iar altii in alt fel? Dintre cei doi care s-au suit la templu, unul a venit cu un gand, iar celalalt cu un alt gand si cu o alta parere. Unul se lauda inaintea lui Dumnezeu cu faptele sale si-I spunea trufas tot ce a facut el. Altul a venit sa-I ceara lui Dumnezeu iertare: Dumnezeule, ai mila de mine pacatosul! .
A mai spus si pilda aceasta Oare pentru cine a mai spus-o Domnul Iisus? Pentru unii care se incred in ei insisi ca sunt neprihaniti si ii dispretuiau pe ceilalti. Pentru acei unii a fost spusa pilda aceasta. Nu a fost spusa pentru multi, ci pentru acei care se incred ca sunt neprihaniti . Hai sa ne cercetam si noi inimile in fata Cuvantului lui Dumnezeu: nu cumva sa ne incredem si noi ca suntem neprihaniti si sa-i dispretuim pe altii nu cumva! in gandul nostru, in inima noastra. Poate noi n-am spus niciodata in rugaciunile noastre ca suntem asa, ca am facut cutare si cutare, ca am postit, am dat zeciuiala, am ajutat pe vaduve si pe orfani Noi poate nu am zis.
Dar nu ne-am gandit oare niciodata ca noi suntem mai buni decat ceilalti? Nu ne-am gandit oare niciodata ca noi am facut mai mult bine decat altul? Nu ne-am gandit oare niciodata ca noi suntem mai credinciosi ca ceilalti? i prin gandul nostru asa s-a scurs spre inima noastra acele lucruri care au putut sa ne intineze inima, gandindu-ne si socotindu-ne singuri deasupra altora, mai deosebiti ca altii.
Cuvantul lui Dumnezeu spune ca nici unul nu e bun, nici unul macar .
Mila si dragostea lui Dumnezeu s-au aratat...
Ne simtim asa de fericiti intr-un loc si intr-o stare ca aceasta, unde avem fericirea si bucuria in inimile si in sufletele noastre a unui alt prilej de felul acesta, a [sarbatoririi] unui suflet scump si ales de Dumnezeu.
Vedem ca, prin mila si dragostea lui Dumnezeu, si in seara aceasta avem randuite alte bucurii si fericiri sfinte datorita unui suflet iubit de Domnul si ales de El, prin care a vrut sa ne faca si noua o bucurie.
Dragii si scumpii nostri! Suntem asa de fericiti langa Cuvantul lui Dumnezeu si ne sunt inimile pline de bucurie. Dar ne aducem aminte ca toata bucuria si fericirea noastra, si din seara aceasta, a fost adusa cu atatea lacrimi si rugaciuni de catre unii care, cu zeci de ani inainte, au inaltat mainile catre Dumnezeu si glasul lor si au strigat mereu si din satul acesta.
Ne aducem aminte de fratele Savu care, acuma zeci de ani in urma, cand el a auzit glasul lui Dumnezeu care l-a chemat pe nume, a ascultat. i de atunci s-au vazut si pasii Domnului Iisus prin satul acesta. Bucuria noastra din seara aceasta nu ni se datoreaza faptelor noastre, nici ostenelilor noastre. Noi am intrat in bucuria altora si in ostenelile altora.
Dragii nostri, ne bucuram de samanta de atunci, semanata de cei dragi, de parintii nostri scumpi sufletesti, care au strigat catre Domnul cu lacrimi si si-au intins mainile. De atunci s-au pregatit bucuriile de azi. i ne-am bucurat de atunci mereu, [impreuna] cu sufletele ramase in urma trecerii lor, cu cei care au ramas credinciosi in casa lor, in familia lor. i ne bucuram si in seara acesta; si nu stim cum sa-I multumim lui Dumnezeu pentru parintii credinciosi care, in urma lor, au lasat niste copii credinciosi, ascultatori. Nu putem spune nimanui indeajuns bucuria pe care o simtim. Acei care sunt aici de fata au parinti in varsta si isi aduc aminte de cei care s-au dus si nu mai sunt intre noi, asa cum a fost fratele Savu, cel dintai ostas al Domnului din satul Valani. Binecuvantati de Dumnezeu sunt acesti parinti. Ei se pot bucura si odihni cu Domnul, caci si-au facut lucrarea incredintata, si-au dus pana la moarte lupta cea buna.
Astazi, cand venim si vedem ce a ramas in urma, ne bucuram asa de mult. Ii multumim Domnului ca El lucreaza asa de minunat.
Ne aducem aminte de Betania, caci si noi am fost chemati de Domnul in acest loc. Pe langa multe case am trecut in satul acesta, dar nu am fost chemati la nici una, ci am fost chemati aici, in casa aceasta, pentru ca aici locuiesc niste suflete preaiubite ale Domnului. Suflete care au dorit sa vina Domnul in casa lor, care L-au chemat pe Domnul sa vina in casa lor si, impreuna cu El, sa fim si noi.
Multe lucruri ni s-au spus in seara aceasta in acest loc. De aceea am vrea sa le pastram in inima noastra, ca sa putem lua invatatura si, prin aceasta invatatura, sa ne apropiem cu inima tot mai mult de Dumnezeu.
Din cuvantul Evangheliei de azi, s-a citit si mai inainte ce a facut Mantuitorul: A mai spus si pilda aceasta pentru unii care se incredeau in ei insisi, ca sunt neprihaniti si ii dispretuiau pe ceilalti (Lc 18, 9).
Multe pilde a spus Domnul Iisus. i prin toate a cautat sa aduca invatatura cea noua, Cuvantul Adevarului lui Dumnezeu si lumina pentru toti oamenii. Trebuia sa mai spuna si aceasta pilda, pentru ca de atatea ori a mai spus multe pilde care nu au fost intelese de unii oameni care si ei se adunau si veneau langa Cuvantul Sfant al lui Dumnezeu. i pentru unii dintre ei a trebuit sa mai spuna si pilda aceasta, despre cei doi oameni care s-au suit la templu sa se roage (Lc 18, 10). Te bucuri asa de mult cand auzi ca se mai suie si altcineva la templu sa se roage. Ca sunt atatia care se coboara, in multe locuri, la multe primejdii si la multe lucruri rele. Dar cand auzi ca se mai suie cineva la templu ca sa se roage, ti se umple inima de bucurie.
In multe locuri in Cuvantul lui Dumnezeu se spune despre doi: doi oameni vor fi la camp doi vor fi intr-un pat doua vor fi la moara Acuma doi s-au suit la templu.
Dar peste tot se spune despre cei doi ca Unul va fi luat si altul va fi lasat , pentru ca unul va fi gasit intr-un fel, iar celalalt in alt fel.
Dintre cei care vor fi la camp, unul va fi luat, altul lasat.
Dintre cele care vor fi la moara, una va fi luata, alta va fi lasataDintre cei care vor fi intr-un pat, unul va fi luat, altul va fi lasatDe ce oare unii sunt intr-un fel, iar altii in alt fel? Dintre cei doi care s-au suit la templu, unul a venit cu un gand, iar celalalt cu un alt gand si cu o alta parere. Unul se lauda inaintea lui Dumnezeu cu faptele sale si-I spunea trufas tot ce a facut el. Altul a venit sa-I ceara lui Dumnezeu iertare: Dumnezeule, ai mila de mine pacatosul! .
A mai spus si pilda aceasta Oare pentru cine a mai spus-o Domnul Iisus? Pentru unii care se incred in ei insisi ca sunt neprihaniti si ii dispretuiau pe ceilalti. Pentru acei unii a fost spusa pilda aceasta. Nu a fost spusa pentru multi, ci pentru acei care se incred ca sunt neprihaniti . Hai sa ne cercetam si noi inimile in fata Cuvantului lui Dumnezeu: nu cumva sa ne incredem si noi ca suntem neprihaniti si sa-i dispretuim pe altii nu cumva! in gandul nostru, in inima noastra. Poate noi n-am spus niciodata in rugaciunile noastre ca suntem asa, ca am facut cutare si cutare, ca am postit, am dat zeciuiala, am ajutat pe vaduve si pe orfani Noi poate nu am zis.
Dar nu ne-am gandit oare niciodata ca noi suntem mai buni decat ceilalti? Nu ne-am gandit oare niciodata ca noi am facut mai mult bine decat altul? Nu ne-am gandit oare niciodata ca noi suntem mai credinciosi ca ceilalti? i prin gandul nostru asa s-a scurs spre inima noastra acele lucruri care au putut sa ne intineze inima, gandindu-ne si socotindu-ne singuri deasupra altora, mai deosebiti ca altii.
Cuvantul lui Dumnezeu spune ca nici unul nu e bun, nici unul macar .
Mila si dragostea lui Dumnezeu s-au aratat...
