S-a spus de la inceput despre inceputul acestei Lucrari, despre parintele Iosif, care zicea: Lucrarea aceasta e un rasad al Duhului Sfant, Lucrarea aceasta este crescuta si alimentata de Duhul lui Dumnezeu . Ati vazut in cartea Ce este Oastea Domnului cum era o moara si pe jgheabul ei curgea apa, iar la axul morii era []S-a spus de la inceput despre inceputul acestei Lucrari, despre parintele Iosif, care zicea: Lucrarea aceasta e un rasad al Duhului Sfant, Lucrarea aceasta este crescuta si alimentata de Duhul lui Dumnezeu .

Ati vazut in cartea Ce este Oastea Domnului cum era o moara si pe jgheabul ei curgea apa, iar la axul morii era un pitic care te facea sa zambesti, gandind ca el ar purta moara aceasta. Parintele Iosif a spus: Poate zambiti cand vedeti tabloul acesta, dar eu sunt piticul de la axul morii. Nu eu port moara, ci apa Duhului Sfant poarta moara si ma poarta si pe mine .

Asa a fost Lucrarea aceasta prin care Dumnezeu ne-a binecuvantat. De la inceput, nimeni nu si-a dat seama ce se va naste din aceasta Lucrare binecuvantata. Dusmanii radeau si-i spuneau mereu Parintelui Iosif: Asa-i ca-ti pare rau ca ai pornit aceasta Lucrare? Cautau sa starneasca in el o parere de rau ca a pornit la drum aceasta Lucrare, dar n-a pornit-o el. Mi-aduc aminte, la primul mare congres al Oastei, Parintele Iosif spunea asa: M-am gandit la un congres al Oastei pe tara. M-am gandit sa se tina de sarbatoarea Sfantului Ilie, dar parca Domnul mi-a spus: Nu e bine de Sfantul Ilie . M-am gandit la o alta sarbatoare, si Domnul mi-a spus: Nu e bine . Dumnezeu a impins congresul acesta pana la ziua Cincizecimii, la Pogorarea Duhului Sfant. i Dumnezeu ne-a indemnat sa facem in ziua Pogorarii Duhului Sfant acest congres, pentru ca aceasta Lucrare este un rasad al Duhului Sfant. i, intr-adevar, Lucrarea aceasta a fost un rasad al Duhului Sfant. Mari biruinte a facut Dumnezeu in Biserica noastra.

Fratii mei, dupa Primul Razboi Mondial, cand au inceput sa bantuie curentele straine in Lucrarea aceasta, insultandu-l pe Parintele Iosif, unii ziceau: Biserica voastra e o mama stearpa, care nu mai naste . Parintele le-a spus si le a dovedit ca nu-i adevarat, caci si-a pus tocul, pana de scris in slujba lui Dumnezeu si a inceput sa lucreze, sa scrie, sa se roage, sa indemne fratii. i, intr-adevar, Biserica noastra a fost o mama care a nascut. De aceea noi trebuie sa ramanem statornici, fratii mei dragi, caci acesta e campul nostru de lucru. Acesta este locul in care noi trebuie sa intoarcem suflete la Dumnezeu.

Vorbeam cu cineva zilele trecute si-mi spunea: De ce nu iesiti din Babilon? Dragul meu, i-am spus, de ce nu intelegi ce este Babilonul? Babilonul e lumea, sunt pacatele lumii Dar ce cautati voi in Biserica? Ma intreba el. Eu te intreb: ce a cautat Domnul in casa lui Simon leprosul, care il privea cu ura si cauta motive sa il poata invinui? Domnul Iisus s-a dus in casa lui Simon leprosul sa caute, sa mantuiasca ce era pierdut. Lucrarea aceasta a Oastei Domnului a ramas in Biserica pentru ca sa mantuiasca ce era pierdut. Voi mergeti pe santuri, in bufet, sa cautati oamenii pierduti? Voi ii furati din Biserica Noi am primit din partea Domnului sa cautam in Biserica, sa aducem ce era pierdut i minunat a spus Parintele Iosif: Lucrarea Oastei Domnului are menirea sa aprinda toate luminile din candelabrul Bisericii . O lumina nu-i numai o bucata de parafina cu fitil; ei ii trebuie foc. Asa a fost Lucrarea aceasta in Biserica noastra. Ea, daca a fost ceva, a fost foc, a aprins luminile care n-aveau foc in ele. Era parafina, era ceara, era fitil, dar nu era foc in ele. i Mantuitorul ne-a invatat: Foc am venit sa aduc pe pamant si vreau sa se aprinda chiar acum . i binecuvantat sa fie Dumnezeu ca a aprins focul acesta ce arde de peste cincizeci de ani. Mari biruinte a facut Dumnezeu prin aceasta Lucrare in Biserica noastra. Deci noi, cand am facut un legamant cu Dumnezeu in Biserica noastra, am facut un legamant de statornicie in Lucrarea lui Dumnezeu. i, daca s-a...