Lucrarea Domnului în Ierihon
Predica Preafericitului Parinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Romane la Duminica a XXXI-a dupa Rusalii (Vindecarea orbului din Ierihon): In vremea aceea, pe cand Se apropia Iisus de Ierihon, un orb sedea langa drum, cersind. Si, auzind el multimea care trecea, intreba ce se intampla. Si i-au spus ca trece Iisus Nazarineanul. Si el a strigat, []Predica Preafericitului Parinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Romanela Duminica a XXXI-a dupa Rusalii (Vindecarea orbului din Ierihon): In vremea aceea, pe cand Se apropia Iisus de Ierihon, un orb sedea langa drum, cersind. Si, auzind el multimea care trecea, intreba ce se intampla. Si i-au spus ca trece Iisus Nazarineanul. Si el a strigat, zicand: Iisuse, Fiul lui David, fie-Ti mila de mine! Si cei care mergeau inainte il certau ca sa taca, iar el cu mult mai mult striga: Fiule al lui David, fie-Ti mila de mine! Si oprindu-Se, Iisus a poruncit sa-l aduca la El; si apropiindu-se, l-a intrebat: Ce voiesti sa-ti fac? Iar el a zis: Doamne, sa vad! Si Iisus i-a zis: Vezi! Credinta ta te-a mantuit. Si indata a vazut si mergea dupa El, slavind pe Dumnezeu. Si tot poporul care vazuse a dat lauda lui Dumnezeu. (Luca 18, 35-43).
Sfanta Evanghelie din Duminica a XXXI-a dupa Rusalii ne prezinta vindecarea unui orb de catre Mantuitorul Iisus Hristos in apropierea orasului Ierihon.
Orasul Ierihon, care se traduce prin oras al parfumurilor sau al palmierilor , este o asezare straveche din Tara Sfanta, situat in apropierea granitei dintre Israel si Iordania. Ierihonul din Vechiul Testament este identificat in general cu Movila Tell es-Sultan din zilele noastre, la aproximativ 16 km N-V de gura de varsare actuala a Iordanului in Marea Moarta, la 2 km N-V de Ierihonul modern (satul er-Riha) si la vreo 27 km N-E de Ierusalim. Movila impunatoare, in forma de para, este lunga de vreo 400 m de la N la S si lata de circa 200 m la capatul de N si inalta de vreo 20 m. Ierihonul irodian si din perioada Noului Testament este reprezentat de movilele de la Tulul Abu el-Alayiq, la 2 km V de localitatea moderna er-Riha (Ierihonul de azi), si astfel este la Sud de Ierihonul Vechiului Testament. Muntii Iudeii se inalta abrupt din campiile Ierihonului la o departare mica spre Vest. 1Considerat ca fiind cel mai vechi oras din lume, Ierihonul a intrat in istoria biblica odata cu sosirea poporului evreu in pamantul fagaduintei. In secolul al XIII-lea inainte de Hristos, vechea cetate canaanita a Ierihonului a fost cucerita de Iosua dupa ce acesta impreuna cu tot poporul lui Israel au inconjurat de sapte ori cetatea in sunet de trambite. Acest eveniment istoric al ocuparii cetatii de catre poporul evreu este prezentat in Cartea lui Iosua Navi din Sfanta Scriptura a Vechiului Testament (cf. Iosua 2-6). Dupa ce au ratacit prin desertul Sinai vreme de 40 de ani, israelitii s-au pregatit sa treaca raul Iordan pentru a intra in Tara Fagaduintei, situata dincolo de Ierihon. Inainte de a face trecerea, Iosua, succesorul lui Moise, a trimis doi spioni care au intrat in oras. Spionii au scapat de a fi prinsi prin ajutorul desfranatei Rahab, care locuia in zidul orasului. Tot de la ea spionii au primit si informatii pretioase cu privire la Ierihon. Desi Iordanul se revarsase in perioada in care israelitii aveau sa treaca, apa a incetat sa mai curga, in chip minunat, astfel incat toti au trecut pe pamant ca pe uscat . Apoi au mers in jurul orasului fortificat zilnic, timp de sapte zile sufland in sapte trambite si strigand. In ziua a saptea, zidurile s-au daramat, iar israelitii au patruns in oras trecand totul prin foc si sabie.
Distrus de invazia israelitilor si apoi de intemperiile vremurilor, Ierihonul din timpul lui Iosua nu a mai fost reconstruit timp de cateva secole. Dupa aproximativ 400 de ani, in timpul domniei regelui Ahab (cca 874/3-853 i.
Hr.), Hiel din Betel a intemeiat din nou Ierihonul (cf. III Regi 16, 34). Acest Ierihon a fost cel din timpul lui Ilie si Elisei (cf. IV Regi 2, 4-5; 18-22). In campia Ierihonului, babilonienii l-au prins pe Sedechia, ultimul rege al regatului Iuda (cf. IV Regi 25, 5). Se pare ca babilonienii au distrus mare parte din orasul Ierihon, dupa exilul babilonian continuand sa existe doar un Ierihon modest.
Ierihonul Noului Testament este situat la aproximativ 2 km de vechiul Ierihon, in locul numit Tulul Abu el-Alayiq. Aici, datorita climei mai calde, Irod cel Mare (40/37-4 i.
Hr.) a construit un palat de iarna dotat cu apeducte, un hipodrom si un teatru. De asemenea, a infrumusetat zona cu plantatii de palmieri si balsam, care aduceau venituri importante regatului.
Pe vremea Mantuitorului Iisus Hristos, Ierihonul era locul de intalnire al evreilor care veneau din Pereea si din Galileea, si impreuna mergeau spre Ierusalim la templu, pentru a sarbatori Pastele. Sfanta Evanghelie ne marturiseste ca si Domnul Iisus Hristos a trecut de mai multe ori prin acest oras in drumul sau spre Iordan sau Ierusalim.
In partea de apus a Ierihonului se inalta muntele Carantania, locul in care Mantuitorul Iisus Hristos a fost dus de catre Duhul in pustiu pentru a fi ispitit de diavol (cf. Matei 4, 1-11). Dupa Botezul Sau in Iordan, Mantuitorul Iisus Hristos merge in muntele Carantania sa posteasca si sa se roage inainte de a binevesti Legea Noua, adica Evanghelia. Prin post si rugaciune, Iisus, ca Om, se lupta cu diavolul si respinge ispitele acestuia. In primul rand, respinge ispita sau tentatia de a reduce existenta umana la nivelul biologic al hranei trupesti, si afirma necesitatea comuniunii spirituale a omului cu Dumnezeu, definitorie pentru demnitatea si identitatea omului de fiinta spirituala, creata dupa chipul lui Dumnezeu. Apoi, Iisus respinge tentatia afirmarii de sine egoiste a omului, fara iubire milostiva fata de altii, precum si tentatia stapanirii sau dominarii lumii materiale in uitare si despartire de Dumnezeu sau in stare de robie fata de diavol. Prin postul Sau, Iisus ne arata ca omul este cu adevarat liber si implinit numai in comuniune cu Dumnezeu Cel Sfant, vesnic si infinit. In felul acesta, Iisus este noul Adam, Cel ce, prin postire, smerenie si ascultare de Dumnezeu, corecteaza, vindeca si ridica pe Adam cel vechi, cel cazut din Rai din cauza neascultarii de Dumnezeu, nepostirii in relatie cu materia, si nepocaintei pentru greseala. Faptul ca Iisus posteste, se roaga si respinge ispitele diavolului indata dupa Botezul Sau in Iordan ne arata ca harul si lucrarea Botezului, ca legatura spirituala a omului cu Dumnezeu se mentin in om prin post, rugaciune si trezvie duhovniceasca. Hrana spirituala adevarata este mai intai implinirea voii Tatalui ceresc: Mancarea Mea este sa fac voia Celui ce M-a trimis pe Mine si sa savarsesc lucrul Lui (Ioan 4, 34).
In apropiere de cetatea Ierihon, Mantuitorul Iisus Hristos vindeca pe orbul din Evanghelia de astazi, redandu-i acestuia vederea trupeasca si sufleteasca. Acest episod al vindecarii orbului ne arata, in fraze scurte, o lucrare mare a lui Dumnezeu care izvoraste din milostivirea Lui cea negraita si nemarginita fata de omul suferind. Cand orbul aude ca o multime de oameni trec pe cale, el intreaba ce este aceasta? (Luca 18, 36). I-au spus ca trece Iisus Nazarineanul (Luca 18, 37). Indata ce a aflat cine trece pe drum, orbul a simtit in sufletul sau ca unica sansa a vietii sale, adica a vindecarii sale, este Iisus Nazarineanul. El a inteles ca este vorba despre Iisus Cel ce a vindecat o multime de bolnavi, ajutandu-i astfel sa-si schimbe viata lor nefericita. De aceea, orbul nu a mai intrebat cine este Iisus, ci indata a inceput sa strige: Iisuse, Fiul lui David, fie-Ti mila de mine! (Luca 18, 38).
Dupa ce acest om nevazator sau orb s-a apropiat de Iisus, El l-a intrebat: Ce voiesti sa-ti fac? (Luca 18, 41), iar orbul a raspuns: Doamne, sa vad! (Luca 18, 41). In auzul tuturor, orbul cere, de fapt, ceea ce nimeni altul dintre oameni nu-i poate da, decat numai Iisus Nazarineanul, adica sanatatea ochilor sau vederea. Atunci, Iisus i-a zis orbului: Vezi! Credinta ta te-a mantuit (Luca 18, 42). In clipa aceea, i s-au deschis orbului ochii si indata a vazut si mergea dupa Iisus. Prin aceasta vindecare intelegem ca Mantuitorul Iisus Hristos nu este indiferent la suferinta celor bolnavi, ca El asculta mai ales acele cereri sau rugaminti ale bolnavilor care izvorasc din credinta puternica si rugaciune staruitoare. Adesea, Iisus, inainte de vindecarea unor bolnavi, vrea sa constate cat de mare este credinta lor. De ce? Pentru ca ei sa conlucreze cu El in vindecare, adica sa participe cu toata vointa si dorinta lor la primirea darului sanatatii depline. Cu alte cuvinte, Iisus voieste ca, odata cu refacerea sanatatii oamenilor, sa se refaca si legatura personala a acestora cu Dumnezeu, Izvorul vietii si al tuturor darurilor benefice pentru om.
De aceea, Iisus il intreaba pe orb: ce vrei sa-ti fac? , nu ce vrei sa-ti dau? . Deci, Iisus nu daruieste omului daruri materiale exterioare lui, ci ii schimba starea vietii acestuia, il ridica pe om din starea rea in care acesta se afla la o viata noua binecuvantata! Evanghelia ne mai spune, in cuvinte simple, dar profunde, ca orbul de la Ierihon, dupa ce a fost vindecat de Mantuitorul Iisus Hristos, adica dupa ce i s-a schimbat in bine starea vietii lui nefericite, a mers dupa Iisus si a aratat recunostinta: mergea dupa El, slavind pe Dumnezeu (cf....
Sfanta Evanghelie din Duminica a XXXI-a dupa Rusalii ne prezinta vindecarea unui orb de catre Mantuitorul Iisus Hristos in apropierea orasului Ierihon.
Orasul Ierihon, care se traduce prin oras al parfumurilor sau al palmierilor , este o asezare straveche din Tara Sfanta, situat in apropierea granitei dintre Israel si Iordania. Ierihonul din Vechiul Testament este identificat in general cu Movila Tell es-Sultan din zilele noastre, la aproximativ 16 km N-V de gura de varsare actuala a Iordanului in Marea Moarta, la 2 km N-V de Ierihonul modern (satul er-Riha) si la vreo 27 km N-E de Ierusalim. Movila impunatoare, in forma de para, este lunga de vreo 400 m de la N la S si lata de circa 200 m la capatul de N si inalta de vreo 20 m. Ierihonul irodian si din perioada Noului Testament este reprezentat de movilele de la Tulul Abu el-Alayiq, la 2 km V de localitatea moderna er-Riha (Ierihonul de azi), si astfel este la Sud de Ierihonul Vechiului Testament. Muntii Iudeii se inalta abrupt din campiile Ierihonului la o departare mica spre Vest. 1Considerat ca fiind cel mai vechi oras din lume, Ierihonul a intrat in istoria biblica odata cu sosirea poporului evreu in pamantul fagaduintei. In secolul al XIII-lea inainte de Hristos, vechea cetate canaanita a Ierihonului a fost cucerita de Iosua dupa ce acesta impreuna cu tot poporul lui Israel au inconjurat de sapte ori cetatea in sunet de trambite. Acest eveniment istoric al ocuparii cetatii de catre poporul evreu este prezentat in Cartea lui Iosua Navi din Sfanta Scriptura a Vechiului Testament (cf. Iosua 2-6). Dupa ce au ratacit prin desertul Sinai vreme de 40 de ani, israelitii s-au pregatit sa treaca raul Iordan pentru a intra in Tara Fagaduintei, situata dincolo de Ierihon. Inainte de a face trecerea, Iosua, succesorul lui Moise, a trimis doi spioni care au intrat in oras. Spionii au scapat de a fi prinsi prin ajutorul desfranatei Rahab, care locuia in zidul orasului. Tot de la ea spionii au primit si informatii pretioase cu privire la Ierihon. Desi Iordanul se revarsase in perioada in care israelitii aveau sa treaca, apa a incetat sa mai curga, in chip minunat, astfel incat toti au trecut pe pamant ca pe uscat . Apoi au mers in jurul orasului fortificat zilnic, timp de sapte zile sufland in sapte trambite si strigand. In ziua a saptea, zidurile s-au daramat, iar israelitii au patruns in oras trecand totul prin foc si sabie.
Distrus de invazia israelitilor si apoi de intemperiile vremurilor, Ierihonul din timpul lui Iosua nu a mai fost reconstruit timp de cateva secole. Dupa aproximativ 400 de ani, in timpul domniei regelui Ahab (cca 874/3-853 i.
Hr.), Hiel din Betel a intemeiat din nou Ierihonul (cf. III Regi 16, 34). Acest Ierihon a fost cel din timpul lui Ilie si Elisei (cf. IV Regi 2, 4-5; 18-22). In campia Ierihonului, babilonienii l-au prins pe Sedechia, ultimul rege al regatului Iuda (cf. IV Regi 25, 5). Se pare ca babilonienii au distrus mare parte din orasul Ierihon, dupa exilul babilonian continuand sa existe doar un Ierihon modest.
Ierihonul Noului Testament este situat la aproximativ 2 km de vechiul Ierihon, in locul numit Tulul Abu el-Alayiq. Aici, datorita climei mai calde, Irod cel Mare (40/37-4 i.
Hr.) a construit un palat de iarna dotat cu apeducte, un hipodrom si un teatru. De asemenea, a infrumusetat zona cu plantatii de palmieri si balsam, care aduceau venituri importante regatului.
Pe vremea Mantuitorului Iisus Hristos, Ierihonul era locul de intalnire al evreilor care veneau din Pereea si din Galileea, si impreuna mergeau spre Ierusalim la templu, pentru a sarbatori Pastele. Sfanta Evanghelie ne marturiseste ca si Domnul Iisus Hristos a trecut de mai multe ori prin acest oras in drumul sau spre Iordan sau Ierusalim.
In partea de apus a Ierihonului se inalta muntele Carantania, locul in care Mantuitorul Iisus Hristos a fost dus de catre Duhul in pustiu pentru a fi ispitit de diavol (cf. Matei 4, 1-11). Dupa Botezul Sau in Iordan, Mantuitorul Iisus Hristos merge in muntele Carantania sa posteasca si sa se roage inainte de a binevesti Legea Noua, adica Evanghelia. Prin post si rugaciune, Iisus, ca Om, se lupta cu diavolul si respinge ispitele acestuia. In primul rand, respinge ispita sau tentatia de a reduce existenta umana la nivelul biologic al hranei trupesti, si afirma necesitatea comuniunii spirituale a omului cu Dumnezeu, definitorie pentru demnitatea si identitatea omului de fiinta spirituala, creata dupa chipul lui Dumnezeu. Apoi, Iisus respinge tentatia afirmarii de sine egoiste a omului, fara iubire milostiva fata de altii, precum si tentatia stapanirii sau dominarii lumii materiale in uitare si despartire de Dumnezeu sau in stare de robie fata de diavol. Prin postul Sau, Iisus ne arata ca omul este cu adevarat liber si implinit numai in comuniune cu Dumnezeu Cel Sfant, vesnic si infinit. In felul acesta, Iisus este noul Adam, Cel ce, prin postire, smerenie si ascultare de Dumnezeu, corecteaza, vindeca si ridica pe Adam cel vechi, cel cazut din Rai din cauza neascultarii de Dumnezeu, nepostirii in relatie cu materia, si nepocaintei pentru greseala. Faptul ca Iisus posteste, se roaga si respinge ispitele diavolului indata dupa Botezul Sau in Iordan ne arata ca harul si lucrarea Botezului, ca legatura spirituala a omului cu Dumnezeu se mentin in om prin post, rugaciune si trezvie duhovniceasca. Hrana spirituala adevarata este mai intai implinirea voii Tatalui ceresc: Mancarea Mea este sa fac voia Celui ce M-a trimis pe Mine si sa savarsesc lucrul Lui (Ioan 4, 34).
In apropiere de cetatea Ierihon, Mantuitorul Iisus Hristos vindeca pe orbul din Evanghelia de astazi, redandu-i acestuia vederea trupeasca si sufleteasca. Acest episod al vindecarii orbului ne arata, in fraze scurte, o lucrare mare a lui Dumnezeu care izvoraste din milostivirea Lui cea negraita si nemarginita fata de omul suferind. Cand orbul aude ca o multime de oameni trec pe cale, el intreaba ce este aceasta? (Luca 18, 36). I-au spus ca trece Iisus Nazarineanul (Luca 18, 37). Indata ce a aflat cine trece pe drum, orbul a simtit in sufletul sau ca unica sansa a vietii sale, adica a vindecarii sale, este Iisus Nazarineanul. El a inteles ca este vorba despre Iisus Cel ce a vindecat o multime de bolnavi, ajutandu-i astfel sa-si schimbe viata lor nefericita. De aceea, orbul nu a mai intrebat cine este Iisus, ci indata a inceput sa strige: Iisuse, Fiul lui David, fie-Ti mila de mine! (Luca 18, 38).
Dupa ce acest om nevazator sau orb s-a apropiat de Iisus, El l-a intrebat: Ce voiesti sa-ti fac? (Luca 18, 41), iar orbul a raspuns: Doamne, sa vad! (Luca 18, 41). In auzul tuturor, orbul cere, de fapt, ceea ce nimeni altul dintre oameni nu-i poate da, decat numai Iisus Nazarineanul, adica sanatatea ochilor sau vederea. Atunci, Iisus i-a zis orbului: Vezi! Credinta ta te-a mantuit (Luca 18, 42). In clipa aceea, i s-au deschis orbului ochii si indata a vazut si mergea dupa Iisus. Prin aceasta vindecare intelegem ca Mantuitorul Iisus Hristos nu este indiferent la suferinta celor bolnavi, ca El asculta mai ales acele cereri sau rugaminti ale bolnavilor care izvorasc din credinta puternica si rugaciune staruitoare. Adesea, Iisus, inainte de vindecarea unor bolnavi, vrea sa constate cat de mare este credinta lor. De ce? Pentru ca ei sa conlucreze cu El in vindecare, adica sa participe cu toata vointa si dorinta lor la primirea darului sanatatii depline. Cu alte cuvinte, Iisus voieste ca, odata cu refacerea sanatatii oamenilor, sa se refaca si legatura personala a acestora cu Dumnezeu, Izvorul vietii si al tuturor darurilor benefice pentru om.
De aceea, Iisus il intreaba pe orb: ce vrei sa-ti fac? , nu ce vrei sa-ti dau? . Deci, Iisus nu daruieste omului daruri materiale exterioare lui, ci ii schimba starea vietii acestuia, il ridica pe om din starea rea in care acesta se afla la o viata noua binecuvantata! Evanghelia ne mai spune, in cuvinte simple, dar profunde, ca orbul de la Ierihon, dupa ce a fost vindecat de Mantuitorul Iisus Hristos, adica dupa ce i s-a schimbat in bine starea vietii lui nefericite, a mers dupa Iisus si a aratat recunostinta: mergea dupa El, slavind pe Dumnezeu (cf....
