CRONCĂNIT DE CORBI
Aceasta este o credinta superstitioasa. Corbii nu stiu nici viitorul, ca sa anunte nenorociri, si nu sunt nici in masura de a se amesteca in viata oamenilor ce umbla pe pamant.
Ei isi fac slujba pe limba lor. Canta si se inteleg laolalta asa cum li-e graiul si nimic mai mult.
Sunt insa altfel de corbi , care nu zboara pe aripile vantului, ci umbla pe aici pe jos, pe pamant, si se numesc oameni. Ca pene (haine), ei pot sa difere: unii le au negre, altii pestrite, vargate sau albe. Sufletul insa il au la fel: negru, plin de rapire si pacat.
Despre ei se vorbeste in capitolul 23, versetele 27si 28 ale Evangheliei de la Matei: Vai de voi, carturari si farisei fatarnici! Pentru ca voi sunteti ca mormintele varuite, care pe dinafara se arata frumoase, iar pe dinauntru sunt pline de oasele mortilor si de orice fel de necuratenie. Tot asa si voi, pe dinafara va aratati neprihaniti oamenilor, dar pe dinauntru sunteti plini de fatarnicie si faradelege .
Ani de zile, acesti corbi neprihaniti , negri au croncanit in urma Mantuitorului cu tot felul de hule si batjocuri, ba ca e inselator, ba ca e ratacit si duce norodul in ratacire, ba ca strica biserica (templul) si-i duce la prapastie pe cei ce se incred in spusele Lui; si nu s-au lasat pana nu L-au vazut pironit pe cruce. i, fiindca limba le-ar fi cateodata si mieroasa si ar putea insela cu dulcele pe cei neincercati, le-a spus ucenicilor: Paziti-va de ei (Mc 8, 15).
Cu soiul acesta de fapturi a avut de furca si Apostolul Pavel o viata intreaga Cu multa invidie si ura, l-au ciocanit neincetat cu pliscurile lor ascutite, vrand sa strice bunul sau nume si sa-l invenineze cu otrava rautatii lor si nu i-au dat pace pana nu l-au vazut in lanturi.
Fata de acesti primejdiosi inamici ai Evangheliei si ai oamenilor credinciosi, apostolul are cuvinte foarte aspre, numindu-i: apostoli...