Intr-o zi de iarna rece, zi de-nghet si pacla deasa, coborau Francisc si Leon din Perugia spre casa. Ganduri sfinte, doruri multe le-naltau in mers avantul si cuprinsi de-nflacarare nici nu mai vedeau pamantul. Cand inceta Francisc pasul, astfel el voios graieste: Frate Leon, sa dea Domnul, cum fratia noastra creste pilda vie de []Intr-o zi de iarna rece, zi de-nghet si pacla deasa,coborau Francisc si Leon din Perugia spre casa.

Ganduri sfinte, doruri multe le-naltau in mers avantulsi cuprinsi de-nflacarare nici nu mai vedeau pamantul.

Cand inceta Francisc pasul, astfel el voios graieste: Frate Leon, sa dea Domnul, cum fratia noastra crestepilda vie de virtute, pretutindenea sa fieinsa asta, tine minte, nu-i deplina bucurie.

Merg cat merg si-i zice iarasi: Daca fratii cu puteresi cu nume mare-n lume ar da orbilor vederesi sarmanilor muti, frate, le-ar ingadui vorbirea, si-ar scapa pe veci de diavol toata, toata omenirea,mortii chiar de patru zile de-ar ajunge sa-i invie,sa stii, frate, ca aceasta nu-i deplina bucurie.

Cativa pasi si iar il cheama: Frate Leon, frate-asculta,daca fratii nostri simpli ar avea stiinta multa,de-ar grai in limbi straine si-nzestrati ca toti profetiiar citi in minti si-n inimi toate tainele vietii, blanda Domnului oita, tu sa stii si toti sa stieca in toate-aceste daruri nu-i deplina bucurie. i pornesc la drum, dar iarasi tot Francisc vrea sa-i vorbeascasi ii zice: Frate Leon, daca limba ingereascaar vorbi-o-n viata fratii si-ar cunoaste toata caleastelelor...