Să nu ne tratăm niciodată credința ca și cum am fi niște privilegiați
Profitand de aceasta frumoasa pericopa evanghelica de la Luca 14, 16-24, vom medita din nou asupra Bisericii, in special pentru faptul ca astazi adesea intalnim oameni care se numesc crestini, dar nu sunt in niciun fel interesati de ceea ce inseamna Biserica in profunzimea intelesurilor ei. Fara indoiala aceasta se datoreaza, pentru cei mai multi, partii administrative si juridice a Bisericii, care este cel mai usor perceptibila. Dar Biserica este o comuniune intre persoane care marturisesc aceeasi credinta si se impartasesc din aceleasi Sfinte Taine, este o sarbatoare si o bucurie nascute din intalnirea cu Hristos.
Pericopa evanghelica de astazi ne da, o data in plus, ocazia sa vedem cum Dumnezeu invita intreaga umanitate la petrecerea de nunta. A ales cativa oameni care sa duca invitatiile tuturor. Dar iata ca invitatii refuza pentru ca au alte lucruri de rezolvat, mai importante. Cu totii suntem foarte priceputi in a gasi preocupari mult mai urgente decat a asculta chemarea Domnului. Dumnezeu cauta atunci alti oameni: schiopi, cersetori, desculti, care nu au de lucru etc. Cu acestia va umple sala pregatita de nunta.
Toti suntem invitati la cinaAcesta este Domnul si aceasta este cu adevarat Biserica Sa. Nu e neaparat cea care apare surprinsa in albumele noastre de fotografii, dar nu este nici numai adunarea schiopilor si orbilor pamantului. Adevarata Biserica este Imparatia lui Dumnezeu. Fericitul Augustin face aceasta remarca inca din secolul al IV-lea: Exista oameni care sunt ai Bisericii, fara a fi si ai Imparatiei lui Dumnezeu, dar exista altii care sunt ai Imparatiei, fara sa fie ai Bisericii . Asadar, depinde de noi sa facem Biserica de pe pamant sa semene intr-o masura cat mai mare cu Imparatia lui Dumnezeu. Pentru aceasta trebuie sa nu ne tratam niciodata credinta ca si cum am fi niste privilegiati si sa nu alegem niciodata invitatii cu care dorim sa sarbatorim. Biserica este alcatuita dupa vointa lui Dumnezeu. Nu suntem noi stapanii invitatiilor pe care le ofera El. Trebuie sa stim ca toti, absolut toti, suntem invitati la nunta. Cei care participa, casnicii imparatului, cei credinciosi lui Iisus Hristos sunt din toate neamurile. Ei vin indiferent din ce colt al lumii, din orice clasa sociala si oricare ar fi starea lor de spirit. Ei sunt bogati sau saraci, genii sau oameni simpli, fericiti sau disperati. De altfel, mai concret, putem spune ca noi suntem cei invitati. Noi, cei care am raspuns, care am lasat acasa preocuparile si placerile lumesti si am raspuns chemarii, venind aici, in Biserica. Formam astfel o comunitate, o familie, al carei stapan, conducator si gazda este Hristos.
Aceasta comunitate este formata din membri foarte diferiti, dar care sunt reuniti de credinta lor. Acesta este numitorul lor comun si este ceea ce ii face sa fie frati. Aceasta este Biserica, starea si locul unde se reunesc, acceptand chemarea la nunta, fiii Imparatiei. Fiind constienti de toate acestea, avand constiinta apartenentei la taina Bisericii, sa incercam sa facem ceea ce ea ne invata sa facem.
Ospatul este viata crestinaPericopa evanghelica de astazi ne spune ca Hristos ne ofera un ospat in Imparatia Sa: marea sarbatoare la care suntem invitati sa participam este venirea Sa in lume, care priveste in mod egal pe fiecare om. Cu totii suntem chemati sa primim, inca din aceasta viata, ceea ce Dumnezeu a pregatit pentru fiii Sai din vesnicie. Aceasta incepe de la botez, iar viata noastra devine astfel o viata de privilegii.
Insa, daca avem prilej de...