Era o zi frumoasa de vara a anului 1996. Stateam pe scarile din fata casei la poalele careia orasul stralucea sub curcubeul frumos dupa ropotele racoritoare ale ploii de vara. Deodata, corcubeul frumos colorat a inceput a se strange in zare intr-o forma bine definita ce se apropia tot mai mult de locul unde eram. []Era o zi frumoasa de vara a anului 1996. Stateam pe scarile din fata casei la poalele careia orasul stralucea sub curcubeul frumos dupa ropotele racoritoare ale ploii de vara. Deodata, corcubeul frumos colorat a inceput a se strange in zare intr-o forma bine definita ce se apropia tot mai mult de locul unde eram. Pe masura ce se apropia, se putea deslusi o forma trupeasca a unui om cu mainile intinse, vesmantul frumos leganat in vant. S-a oprit langa noi si a spus bland, cu un glas nespus de frumos,,Nu va teme-ti!,, Frumusetea fetei Lui nu se poate descrie, dar era foarte frumos. Am ingenunchiat si spuneam intruna, fara oprire si plin de uimire,,Tu nu ai ce cauta aici. Pe cine cauti? Nu aici este tara Ta! De ce ai venit aici?,, Cei de langa mine ma intrebau ce zice, pentru ca numai eu puteam sa aud vorbele...