Golgota şi inima omului
Taina cea mare a mantuirii noastre sufletesti are doua puncte principale. Punctul cel dintai si cel mai insemnat, si cel mai inalt este Golgota, este Jertfa Mantuitorului. Fara Jertfa Crucii nu este si nu poate fi nici un fel de mantuire sufleteasca. Numai Sangele Lui ne poate curati de orice pacat (I Ioan 1,7). Numai []Taina cea mare a mantuirii noastre sufletesti are doua puncte principale. Punctul cel dintai si cel mai insemnat, si cel mai inalt este Golgota, este Jertfa Mantuitorului. Fara Jertfa Crucii nu este si nu poate fi nici un fel de mantuire sufleteasca. Numai Sangele Lui ne poate curati de orice pacat (I Ioan 1,7).
Numai prin darurile Crucii putem dobandi mantuire, iar aceste daruri ni se dau prin lucrarea Duhului Sfant.
Dar tot atat de insemnat este si al doilea punct: inima omului si darurile Crucii, care pot lucra numai acolo unde li se deschide inima omului. Fata de noi, darurile Crucii n-au nici un pret daca nu le primim in inima noastra si daca nu le lasam sa lucreze in inima noastra. Dupa Golgota, in randul al doilea, inima este centrul vietii si mantuirii noastre sufletesti. Spre inima noastra se indreapta Domnul Iisus si Duhul Domnului. Toate predicile Mantuitorului se indreapta spre inlauntrul, spre inima oamenilor. Din belsugul (prisosul) inimii vorbeste gura , zicea Mantuitorul (Matei 12, 34). Din inima ies, ca dintr-un izvor, si cele bune si cele rele: cugetele cele rele, desfranarile, hotiile, uciderile, adulterele, lacomiile, viclesugurile, inselaciunile, ochiul pizmas, hula, trufia, usuratatea (Marcu 7, 21-22).
Fericiti cei curati cu inima, ca aceia vor vedea pe Dumnezeu (Matei 5, 8).
In starea sa cea cazuta si pacatoasa, inima este un izvor otravit, un cuib de omizi, o pestera de talhari, o magazie de rautati. Spre inima aceasta se indreapta Duhul Sfant cu darurile Golgotei. Cu ajutorul Golgotei inima se poate face si trebuie sa se faca un lacas al Duhului Sfant (cf. I Cor. 3, 16).
Indreptarea noastra trebuie sa porneasca de aici, de la izvorul rautatilor: de la inima. Pana nu indreptam acest izvor, totul este in zadar.
Fantana otravita o poti vindeca coborandu-te la izvorul ei si vindecand izvorul ei. Repararea tevilor n-ajuta nimic (cum se vede acest lucru in chipul de alaturi). A cauta sa te indrepti si sa te mantuiesti fara indreptarea inimii ar insemna ca...
Numai prin darurile Crucii putem dobandi mantuire, iar aceste daruri ni se dau prin lucrarea Duhului Sfant.
Dar tot atat de insemnat este si al doilea punct: inima omului si darurile Crucii, care pot lucra numai acolo unde li se deschide inima omului. Fata de noi, darurile Crucii n-au nici un pret daca nu le primim in inima noastra si daca nu le lasam sa lucreze in inima noastra. Dupa Golgota, in randul al doilea, inima este centrul vietii si mantuirii noastre sufletesti. Spre inima noastra se indreapta Domnul Iisus si Duhul Domnului. Toate predicile Mantuitorului se indreapta spre inlauntrul, spre inima oamenilor. Din belsugul (prisosul) inimii vorbeste gura , zicea Mantuitorul (Matei 12, 34). Din inima ies, ca dintr-un izvor, si cele bune si cele rele: cugetele cele rele, desfranarile, hotiile, uciderile, adulterele, lacomiile, viclesugurile, inselaciunile, ochiul pizmas, hula, trufia, usuratatea (Marcu 7, 21-22).
Fericiti cei curati cu inima, ca aceia vor vedea pe Dumnezeu (Matei 5, 8).
In starea sa cea cazuta si pacatoasa, inima este un izvor otravit, un cuib de omizi, o pestera de talhari, o magazie de rautati. Spre inima aceasta se indreapta Duhul Sfant cu darurile Golgotei. Cu ajutorul Golgotei inima se poate face si trebuie sa se faca un lacas al Duhului Sfant (cf. I Cor. 3, 16).
Indreptarea noastra trebuie sa porneasca de aici, de la izvorul rautatilor: de la inima. Pana nu indreptam acest izvor, totul este in zadar.
Fantana otravita o poti vindeca coborandu-te la izvorul ei si vindecand izvorul ei. Repararea tevilor n-ajuta nimic (cum se vede acest lucru in chipul de alaturi). A cauta sa te indrepti si sa te mantuiesti fara indreptarea inimii ar insemna ca...
