BUNĂTATEA LUI DUMNEZEU
1. Noi insine ne miram adeseori, zicand cu durere: Vai, cat de rau este omul, cat de rea este lumea, cat de nelegiuiti sunt oamenii i asa este. Dar nu ne miram, mai degraba, si nu spunem: O, cat de bun, cat de nemarginit de bun, cat de neinteles de bun este Dumnezeu! Cu toate []1. Noi insine ne miram adeseori, zicand cu durere: Vai, cat de rau este omul, cat de rea este lumea, cat de nelegiuiti sunt oamenii i asa este.
Dar nu ne miram, mai degraba, si nu spunem: O, cat de bun, cat de nemarginit de bun, cat de neinteles de bun este Dumnezeu! Cu toate ca lumea e asa rea, ca oamenii sunt atat de nelegiuiti, Dumnezeu totusi ii rabdasi totusi le da.
Lui totusi Ii este mila, El totusi ii iubeste.
Intr-adevar, cat de mare este Bunatatea lui Dumnezeu2. Aceasta este uimirea si aici sta toata taina dragostei celei nespus de mari a lui Dumnezeu: bunatatea Lui.
Pentru acesti nelegiuiti a murit Hristos, spre a-i izbavi nu numai de sub blestemul pacatului mostenit prin firea lor omeneasca de la Adam, intaiul lor cazut Ci si de sub blestemul propriului lor pacat, savarsit de fiecare om din propria lui vointa, ca act al propriei sale neascultari de porunca Dumnezeului sau3. Jertfa Mantuitorului cuprinde in sine nu numai Pretul mantuirii lumii intregi, ci si pretul mantuirii fiecarui suflet omenesc in parte. i de aceea trebuie ca Jertfa Aceasta s-o primeasca toata omenirea, ca singurul pret al rascumpararii ei din osanda si moartea pacatului in intregimea lui;si trebuie sa o primeasca si fiecare suflet in parte, pentru partea lui de vina ca fiu al omenirii si ca participant la pacatul ei.4. Orice alta dragoste in afara de a lui Dumnezeu n-ar putea atat de mult.
Orice dragoste omeneasca are o margine mai mult sau mai putin apropiata. Numai dragostea lui Dumnezeu este fara margini.
Ea rabda totul, nadajduieste totul, sufera totul si acopere totul pana la sfarsitul vietii omului, a fiecarui om.
Dar si atunci la sfarsit, nu dragostea lui Dumnezeu se sfarseste ci viata omului.
Iar judecata osanditoare de la sfarsitul vietii omului neascultator de Dumnezeu, nu Hristos o aduce, ci o aduce pacatul omului neascultator.5. Nu judecatorul il condamna pe un criminal ci crima lui il condamna. Judecatorul n-are cu el nimic, crima lui are. Ea nu-l lasa. Ea il osandeste.
Tot asa va fi si la Judecata lui Hristos. Pacatul o mului va striga dupa el.
Cuvintele lui il vor osandi.
Faptele lui il vor condamna.6. Cum se va intampla judecata pacatului asupra pacatosului nu stim. Pentru ca fiecare pacat va capata un chip, un grai, o marime.
Fiecare cuvant vinovat, la fel.
Fiecare gand, fiecare pas, fiecare loc al pacatului vor capata forma, greutatea, marimea, uraciunea, violenta, grozavia si cine mai stie ce alte infatisari ale pacatului facut i toate acestea impreuna il vor osandi pe cel ce a savarsit acele pacate.7. Tot asa nevinovatia, dreptatea, sfintenia, Cuvantul, Adevarul, Iubirea si toate virtutile vatamate prin pacatul omului se vor ridica si ele ca martori acuzatori impotriva celui neascultator de Dumnezeu.8. Nu te teme, suflete bun, de nimic ce are sa ti se intample sau ce te ameninta. Puterea lui Dumnezeu si dragostea Lui, ale Celui care a avut atata mila si bunatate fata de tine prin toate cele ce ai trecut inainte de a-L cunoaste si a-L primi in inima ta ca Mantuitor al tau, te vor pazi si te vor izbavi. Cu atat mai mult acum cand ai devenit din vrajmas un fiu al Lui, din potrivnic, un ascultator si din strain, un slujitor credincios al Lui.9. Sa nu uitam niciodata si nici unii ca mantuirea noastra noi o vom dobandi fiecare numai ca sfarsit al credintei noastre (I Ptr 1, 9).
Numai ca un premiu al sfarsitului alergarii (I Cor 9, 24-25).
Numai ca o cununa de biruinta de la sfarsitul luptelor noastre (II Tim 4, 8; Iac 1, 12).
Nici la oameni nu-i altfel, atunci cum sa fie la Dumnezeu?10. Intr-o lumina mica, vedem putine pete pe infatisarea noastra.
Dar, pe masura ce lumina aceasta creste, ea ne descopera alte si alte pete pe care inainte nu le vazusem, iar acum, vazandu-le, trebuie sa facem totul spre a ni le inlaturadaca dorim ca starea noastra sa fie cat mai vrednica de locul si de Numele Domnului nostru Iisus...
Dar nu ne miram, mai degraba, si nu spunem: O, cat de bun, cat de nemarginit de bun, cat de neinteles de bun este Dumnezeu! Cu toate ca lumea e asa rea, ca oamenii sunt atat de nelegiuiti, Dumnezeu totusi ii rabdasi totusi le da.
Lui totusi Ii este mila, El totusi ii iubeste.
Intr-adevar, cat de mare este Bunatatea lui Dumnezeu2. Aceasta este uimirea si aici sta toata taina dragostei celei nespus de mari a lui Dumnezeu: bunatatea Lui.
Pentru acesti nelegiuiti a murit Hristos, spre a-i izbavi nu numai de sub blestemul pacatului mostenit prin firea lor omeneasca de la Adam, intaiul lor cazut Ci si de sub blestemul propriului lor pacat, savarsit de fiecare om din propria lui vointa, ca act al propriei sale neascultari de porunca Dumnezeului sau3. Jertfa Mantuitorului cuprinde in sine nu numai Pretul mantuirii lumii intregi, ci si pretul mantuirii fiecarui suflet omenesc in parte. i de aceea trebuie ca Jertfa Aceasta s-o primeasca toata omenirea, ca singurul pret al rascumpararii ei din osanda si moartea pacatului in intregimea lui;si trebuie sa o primeasca si fiecare suflet in parte, pentru partea lui de vina ca fiu al omenirii si ca participant la pacatul ei.4. Orice alta dragoste in afara de a lui Dumnezeu n-ar putea atat de mult.
Orice dragoste omeneasca are o margine mai mult sau mai putin apropiata. Numai dragostea lui Dumnezeu este fara margini.
Ea rabda totul, nadajduieste totul, sufera totul si acopere totul pana la sfarsitul vietii omului, a fiecarui om.
Dar si atunci la sfarsit, nu dragostea lui Dumnezeu se sfarseste ci viata omului.
Iar judecata osanditoare de la sfarsitul vietii omului neascultator de Dumnezeu, nu Hristos o aduce, ci o aduce pacatul omului neascultator.5. Nu judecatorul il condamna pe un criminal ci crima lui il condamna. Judecatorul n-are cu el nimic, crima lui are. Ea nu-l lasa. Ea il osandeste.
Tot asa va fi si la Judecata lui Hristos. Pacatul o mului va striga dupa el.
Cuvintele lui il vor osandi.
Faptele lui il vor condamna.6. Cum se va intampla judecata pacatului asupra pacatosului nu stim. Pentru ca fiecare pacat va capata un chip, un grai, o marime.
Fiecare cuvant vinovat, la fel.
Fiecare gand, fiecare pas, fiecare loc al pacatului vor capata forma, greutatea, marimea, uraciunea, violenta, grozavia si cine mai stie ce alte infatisari ale pacatului facut i toate acestea impreuna il vor osandi pe cel ce a savarsit acele pacate.7. Tot asa nevinovatia, dreptatea, sfintenia, Cuvantul, Adevarul, Iubirea si toate virtutile vatamate prin pacatul omului se vor ridica si ele ca martori acuzatori impotriva celui neascultator de Dumnezeu.8. Nu te teme, suflete bun, de nimic ce are sa ti se intample sau ce te ameninta. Puterea lui Dumnezeu si dragostea Lui, ale Celui care a avut atata mila si bunatate fata de tine prin toate cele ce ai trecut inainte de a-L cunoaste si a-L primi in inima ta ca Mantuitor al tau, te vor pazi si te vor izbavi. Cu atat mai mult acum cand ai devenit din vrajmas un fiu al Lui, din potrivnic, un ascultator si din strain, un slujitor credincios al Lui.9. Sa nu uitam niciodata si nici unii ca mantuirea noastra noi o vom dobandi fiecare numai ca sfarsit al credintei noastre (I Ptr 1, 9).
Numai ca un premiu al sfarsitului alergarii (I Cor 9, 24-25).
Numai ca o cununa de biruinta de la sfarsitul luptelor noastre (II Tim 4, 8; Iac 1, 12).
Nici la oameni nu-i altfel, atunci cum sa fie la Dumnezeu?10. Intr-o lumina mica, vedem putine pete pe infatisarea noastra.
Dar, pe masura ce lumina aceasta creste, ea ne descopera alte si alte pete pe care inainte nu le vazusem, iar acum, vazandu-le, trebuie sa facem totul spre a ni le inlaturadaca dorim ca starea noastra sa fie cat mai vrednica de locul si de Numele Domnului nostru Iisus...
