Pastorala Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române la Duminica Ortodoxiei din Anul Domnului 2024
Preacuviosului cin monahal, Preacucernicului cler si preaiubitilor credinciosi din cuprinsul Patriarhiei Romane, Har, bucurie si pace de la Dumnezeu Tatal, Fiul si Sfantul Duh, iar de la noi parintesti binecuvantari! Preacuviosi si Preacucernici Parinti, Iubiti frati si surori in Domnul, Dumnezeiasca Scriptura ne invata ca Sfanta noastra Biserica este trupul lui Hristos, plinirea Celui ce plineste []Preacuviosului cin monahal, Preacucernicului cler si preaiubitilor credinciosi din cuprinsul Patriarhiei Romane, Har, bucurie si pace de la Dumnezeu Tatal, Fiul si Sfantul Duh, iar de la noi parintesti binecuvantari!Preacuviosi si Preacucernici Parinti,Iubiti frati si surori in Domnul,Dumnezeiasca Scriptura ne invata ca Sfanta noastra Biserica este trupul lui Hristos, plinirea Celui ce plineste toate intru toti (Efeseni 1, 23). Biserica, avand cap pe Man tuitorul Iisus Hristos (Efeseni 1, 22), continua in lume, prin prezenta Duhului Sfant, lucrarea mantuitoare a lui Hristos, propovaduind cuvantul Lui, impar tasind harul dumnezeiesc, conducand spre Imparatia lui Dumnezeu pe toti cei care cred, se boteaza in numele Sfintei Treimi si Ii urmeaza Lui.
Dar Lumina lui Hristos, chiar de la inceputurile crestinismului, a intampinat impotrivire, care, in timp, s-a manifestat prin erezii, schisme, persecutii, diferite tulburari, venite din partea vrajma silor Bisericii. Nu a existat punct din invatatura crestina care sa nu fie atacat, tagaduit sau interpretat gresit de invataturile dife ritilor eretici. Taina Sfintei Treimi, dumnezeirea si omenitatea Mantuitorului, pururea-fecioria Maicii Domnului, Sfintele Taine, Sfintele Icoane, Sfanta Cruce, toate au fost contestate.
Lupta a fost mare si grea, dar, de fiecare data, s-au ridicat ierarhi si parinti intariti si luminati de Duhul Sfant, care, in timpul Sfintelor Sinoade Ecumenice, au combatut invataturile gresite si au statornicit dreapta credinta.
Astazi, in prima duminica a Sfantului si Marele Post, numita si Duminica Ortodoxiei, ne amintim de biruinta dreptei credinte in fata ereziei iconoclaste, sarbatorind, totodata, biruinta Ortodoxiei in fata tuturor ereziilor.
Cu toate ca, inca din primele veacuri crestine, Sfintele Icoane au avut un loc aparte in cultul Bisericii si au constituit o componenta importanta a vietii religioase a credinciosilor, au existat voci care le-au respins, devenind luptatori aprigi impotriva lor, adica iconoclasti.
Cel dintai imparat bizantin care a emis acte oficiale impotriva cinstirii icoanelor a fost Leon al III-lea Isaurul (717-741). Acesta a promulgat intre anii 726 si 729 mai multe decrete iconoclaste. Pentru Biserica a fost o perioada zbuciumata, in care aparatorii dreptei credinte au avut de suferit: unii au fost torturati, altii, exilati, iar altii au murit ca martiri. Atunci au fost distruse si numeroase icoane, adevarate comori ale Bisericii Ortodoxe.
Unul dintre cei care s-au ridicat hotarat in apararea Sfintelor Icoane a fost Sfantul Ioan Damaschin, marele teolog si vietuitor al Manastirii Sfantul Sava din pustiul Iudeei. Alti parinti care au aparat cu argumente solide cinstirea Sfintelor Icoane au fost Sfantul Teodor Studitul, Sfantul Nichifor Marturisitorul, Sfantul Grigorie Decapolitul s.a.
Tulburarile provocate de icono clasti au continuat, incat, in anul 787, imparateasa Irina ( 802), in calitate de regenta, cu sprijinul Patriarhului Tarasie al Constantinopolului (784-806), a convocat Sinodul al VII-lea Ecumenic la Niceea, in provincia Bitinia din Asia Mica. Sinodul, la care au participat aproximativ 350 de episcopi, a hotarat ca cinstirea icoanelor este o practica bineplacuta lui Dumnezeu. De asemenea, a precizat ca icoanele pot fi pictate si trebuie cinstite, pentru ca pe ele sunt zugravite chipurile unor persoane sfinte, iar cinstirea nu este adresata materiei icoanei, ci persoanei reprezentate pe icoana.
Linistea, insa, nu s-a asezat in Biserica nici dupa Sinodul al VII-lea Ecumenic din anul 787. Potrivnicii icoanelor au continuat lupta. Pentru a pune capat controverselor, imparateasa Teodora a Bizantului (842-846) impreuna cu Patriarhul Metodie au convocat un Sinod la Constantinopol, in martie 843. Sinodul a stabilit invatatura ortodoxa despre cinstirea icoanelor, pe temeiul Sfintei Scripturi si al scrierilor Sfintilor Parinti, si a declarat valabile toate hotararile celor sapte Sinoade Ecumenice. Intrucat restabilirea cultului icoanelor a avut loc in ajunul primei duminici din Postul Mare, aceasta a fost numita Duminica Ortodoxiei.
De atunci, in fiecare an, in prima duminica din Postul Mare, care constituie un prim popas in urcusul duhovnicesc spre Inviere, Biserica dreptmaritoare din intreaga lume aminteste de biruinta asupra iconoclastilor si aduce un omagiu celor care au luptat pentru dreapta credinta.
Cuvantul Ortodoxie inseamna dreapta credinta sau dreapta slavire . Ortodoxia inseamna a crede drept nu in ceva, ci in Cineva, in Dumnezeu cel adevarat. Ortodoxia este legatura vie a omului cu Hristos, care ne duce la Dumnezeu Tatal, la viata vesnica, deoarece spune Mantuitorul Hristos: Eu sunt Calea, Adevarul si Viata. Nimeni nu vine la Tatal decat prin Mine (Ioan 14, 6). Cu alte cuvinte, credinta in Mantuitorul nostru Iisus Hristos este calea adevarata care ne duce la viata vesnica.
Duminica Ortodoxiei este si o aducere-aminte de credinta stra mosilor nostri, care este credinta Sfintilor Apostoli, a Sfintilor Parinti si a martirilor, si de felul cum inaintasii nostri au trait si au aparat credinta adevarata. Duminica Ortodoxiei este un moment de reflectie si de constientizare a indatoririlor care ne revin si noua pentru a pastra tezaurul credintei mostenit de la stramosi si a-l transmite gene ratiilor viitoare, pentru a ne face datoria fata de Dumnezeu si fata de inaintasii nostri.
Dreptmaritori crestini,Temeiul reprezentarii iconografice a Domnului nostru Iisus Hristos, a Maicii Sale si a sfintilor este Intruparea Celei de a doua Persoane a Sfintei Treimi, Fiul...
Dar Lumina lui Hristos, chiar de la inceputurile crestinismului, a intampinat impotrivire, care, in timp, s-a manifestat prin erezii, schisme, persecutii, diferite tulburari, venite din partea vrajma silor Bisericii. Nu a existat punct din invatatura crestina care sa nu fie atacat, tagaduit sau interpretat gresit de invataturile dife ritilor eretici. Taina Sfintei Treimi, dumnezeirea si omenitatea Mantuitorului, pururea-fecioria Maicii Domnului, Sfintele Taine, Sfintele Icoane, Sfanta Cruce, toate au fost contestate.
Lupta a fost mare si grea, dar, de fiecare data, s-au ridicat ierarhi si parinti intariti si luminati de Duhul Sfant, care, in timpul Sfintelor Sinoade Ecumenice, au combatut invataturile gresite si au statornicit dreapta credinta.
Astazi, in prima duminica a Sfantului si Marele Post, numita si Duminica Ortodoxiei, ne amintim de biruinta dreptei credinte in fata ereziei iconoclaste, sarbatorind, totodata, biruinta Ortodoxiei in fata tuturor ereziilor.
Cu toate ca, inca din primele veacuri crestine, Sfintele Icoane au avut un loc aparte in cultul Bisericii si au constituit o componenta importanta a vietii religioase a credinciosilor, au existat voci care le-au respins, devenind luptatori aprigi impotriva lor, adica iconoclasti.
Cel dintai imparat bizantin care a emis acte oficiale impotriva cinstirii icoanelor a fost Leon al III-lea Isaurul (717-741). Acesta a promulgat intre anii 726 si 729 mai multe decrete iconoclaste. Pentru Biserica a fost o perioada zbuciumata, in care aparatorii dreptei credinte au avut de suferit: unii au fost torturati, altii, exilati, iar altii au murit ca martiri. Atunci au fost distruse si numeroase icoane, adevarate comori ale Bisericii Ortodoxe.
Unul dintre cei care s-au ridicat hotarat in apararea Sfintelor Icoane a fost Sfantul Ioan Damaschin, marele teolog si vietuitor al Manastirii Sfantul Sava din pustiul Iudeei. Alti parinti care au aparat cu argumente solide cinstirea Sfintelor Icoane au fost Sfantul Teodor Studitul, Sfantul Nichifor Marturisitorul, Sfantul Grigorie Decapolitul s.a.
Tulburarile provocate de icono clasti au continuat, incat, in anul 787, imparateasa Irina ( 802), in calitate de regenta, cu sprijinul Patriarhului Tarasie al Constantinopolului (784-806), a convocat Sinodul al VII-lea Ecumenic la Niceea, in provincia Bitinia din Asia Mica. Sinodul, la care au participat aproximativ 350 de episcopi, a hotarat ca cinstirea icoanelor este o practica bineplacuta lui Dumnezeu. De asemenea, a precizat ca icoanele pot fi pictate si trebuie cinstite, pentru ca pe ele sunt zugravite chipurile unor persoane sfinte, iar cinstirea nu este adresata materiei icoanei, ci persoanei reprezentate pe icoana.
Linistea, insa, nu s-a asezat in Biserica nici dupa Sinodul al VII-lea Ecumenic din anul 787. Potrivnicii icoanelor au continuat lupta. Pentru a pune capat controverselor, imparateasa Teodora a Bizantului (842-846) impreuna cu Patriarhul Metodie au convocat un Sinod la Constantinopol, in martie 843. Sinodul a stabilit invatatura ortodoxa despre cinstirea icoanelor, pe temeiul Sfintei Scripturi si al scrierilor Sfintilor Parinti, si a declarat valabile toate hotararile celor sapte Sinoade Ecumenice. Intrucat restabilirea cultului icoanelor a avut loc in ajunul primei duminici din Postul Mare, aceasta a fost numita Duminica Ortodoxiei.
De atunci, in fiecare an, in prima duminica din Postul Mare, care constituie un prim popas in urcusul duhovnicesc spre Inviere, Biserica dreptmaritoare din intreaga lume aminteste de biruinta asupra iconoclastilor si aduce un omagiu celor care au luptat pentru dreapta credinta.
Cuvantul Ortodoxie inseamna dreapta credinta sau dreapta slavire . Ortodoxia inseamna a crede drept nu in ceva, ci in Cineva, in Dumnezeu cel adevarat. Ortodoxia este legatura vie a omului cu Hristos, care ne duce la Dumnezeu Tatal, la viata vesnica, deoarece spune Mantuitorul Hristos: Eu sunt Calea, Adevarul si Viata. Nimeni nu vine la Tatal decat prin Mine (Ioan 14, 6). Cu alte cuvinte, credinta in Mantuitorul nostru Iisus Hristos este calea adevarata care ne duce la viata vesnica.
Duminica Ortodoxiei este si o aducere-aminte de credinta stra mosilor nostri, care este credinta Sfintilor Apostoli, a Sfintilor Parinti si a martirilor, si de felul cum inaintasii nostri au trait si au aparat credinta adevarata. Duminica Ortodoxiei este un moment de reflectie si de constientizare a indatoririlor care ne revin si noua pentru a pastra tezaurul credintei mostenit de la stramosi si a-l transmite gene ratiilor viitoare, pentru a ne face datoria fata de Dumnezeu si fata de inaintasii nostri.
Dreptmaritori crestini,Temeiul reprezentarii iconografice a Domnului nostru Iisus Hristos, a Maicii Sale si a sfintilor este Intruparea Celei de a doua Persoane a Sfintei Treimi, Fiul...
