Tabloul religios, de la emoție la erezie
O primejdie reala astazi este faptul ca unii prefera tabloul religios in locul icoanei. Primejdiile trebuie semnalate si risipite, nu ignorate de dragul unei iubiri vinovate. Diferenta dintre icoana si tabloul religios este, de fapt, diferenta dintre realitatile veacului viitor si realitatile acestui veac; este diferenta mare dintre modul primitiv si grosier al omului firesc []O primejdie reala astazi este faptul ca unii prefera tabloul religios in locul icoanei. Primejdiile trebuie semnalate si risipite, nu ignorate de dragul unei iubiri vinovate. Diferenta dintre icoana si tabloul religios este, de fapt, diferenta dintre realitatile veacului viitor si realitatile acestui veac; este diferenta mare dintre modul primitiv si grosier al omului firesc de a vedea lumea si modul profund, transfigurat, luminat al omului duhovnicesc de a vedea lumea.
Preferinta pentru tablou nu este o simpla optiune de tip artistic. Cel care alege tabloul in locul icoanei se limiteaza la vederea grosiera, materialista, realista, carnala si imediata a realitatii; un astfel de om nu vrea sa recunoasca faptul ca suportul nevazut al materiei vazute este harul. Iar acest lucru trebuie si mai mult semnalat in cazul scenelor si persoanelor biblice, sfinte. Cel care alege icoana arata ca el vede si vrea sa vada dincolo de infatisarile fizice imediate realitatile veacului viitor, care sunt coplesite de slava. Pictorul luminat de har vrea sa evidentieze pe chipul sfantului din icoana realitatea lui interioara, omul cel tainic al inimii . Sfantul Apostol Pavel spune: Neprivind la cele ce se vad, ci la cele ce nu se vad Ochiul credintei este mai fidel decat orice aparat de fotografiat, decat orice lentila optica; de aceea inchinatorul ortodox, chiar daca ar avea o fotografie a Mantuitorului, tot icoana Lui ar alege-o. De ce?Pentru ca ochiul credintei iconarului exprima infatisarea exterioara, dar sprijina pe ea dumnezeirea care nu este vazuta de cei...
Preferinta pentru tablou nu este o simpla optiune de tip artistic. Cel care alege tabloul in locul icoanei se limiteaza la vederea grosiera, materialista, realista, carnala si imediata a realitatii; un astfel de om nu vrea sa recunoasca faptul ca suportul nevazut al materiei vazute este harul. Iar acest lucru trebuie si mai mult semnalat in cazul scenelor si persoanelor biblice, sfinte. Cel care alege icoana arata ca el vede si vrea sa vada dincolo de infatisarile fizice imediate realitatile veacului viitor, care sunt coplesite de slava. Pictorul luminat de har vrea sa evidentieze pe chipul sfantului din icoana realitatea lui interioara, omul cel tainic al inimii . Sfantul Apostol Pavel spune: Neprivind la cele ce se vad, ci la cele ce nu se vad Ochiul credintei este mai fidel decat orice aparat de fotografiat, decat orice lentila optica; de aceea inchinatorul ortodox, chiar daca ar avea o fotografie a Mantuitorului, tot icoana Lui ar alege-o. De ce?Pentru ca ochiul credintei iconarului exprima infatisarea exterioara, dar sprijina pe ea dumnezeirea care nu este vazuta de cei...
Sursa: Oastea Domnului
Vezi articolul complet pe Oastea Domnului