Primul este rugaciunea de a fi feriti de ea. Sa fim indepartati de ea inainte de a o intalni. Sa nu fim nici dusi in ea Pentru ca, fiind noi nespus de slabi, mai bine-i nici sa nu dam fata cu vrajmasul decat, intalnindu-l, sa fim doborati de el. Pentru aceasta ni s-a pus la []Primul este rugaciunea de a fi feriti de ea. Sa fim indepartati de ea inainte de a o intalni. Sa nu fim nici dusi in ea Pentru ca, fiind noi nespus de slabi, mai bine-i nici sa nu dam fata cu vrajmasul decat, intalnindu-l, sa fim doborati de el. Pentru aceasta ni s-a pus la inceputul Evangheliei rugaciunea: i nu ne duce pe noi in ispita (Matei 6, 13). Dar aceasta este starea dintai, de la inceput Starea de slabiciune a copiilor in credinta.

Dupa aceea vine starea a doua. Starea celor care nu mai sunt copii purtati incoace si incolo de orice vant (Efes. 4, 14). Starea cand credinciosii Domnului ajung bine ziditi pe temelia credintei, tari in nadejde si fierbinti in iubire.

Atunci trebuie sa vina incercarea. Dumnezeu o trimite sau o ingaduie, pentru ca ei insisi, prin puterea Lui, sa devina niste biruitori. In aceasta stare Cuvantul Domnului ne sfatuieste: Imbracati-va cu toata armatura lui Dumnezeu, ca sa puteti tine piept impotriva uneltirilor diavolului impotriva capeteniilor, domniilor si stapanitorilor intunericului acestui veac, impotriva duhurilor rautatii De aceea luati toata armatura lui Dumnezeu, ca sa va puteti impotrivi in ziua cea rea si sa ramaneti in picioare dupa ce veti birui totul (Efes. 6, 11-13).

Aici...