Trebuie sa indepartam nu numai stratul de depuneri de pe vechile icoane, dar si stratul de murdarie, de depuneri de pe noi. Fiecare dintre noi este o imagine a lui Dumnezeu, iar patimile sunt aceasta mizerie care ne acopera. Daca traim in asceza si in smerenie, reusim sa facem aceasta indepartare, aceasta curatire si suntem []Trebuie sa indepartam nu numai stratul de depuneri de pe vechile icoane, dar si stratul de murdarie, de depuneri de pe noi. Fiecare dintre noi este o imagine a lui Dumnezeu, iar patimile sunt aceasta mizerie care ne acopera. Daca traim in asceza si in smerenie, reusim sa facem aceasta indepartare, aceasta curatire si suntem gata sa primim harul Sfantului Duh. Abia atunci putem intelege ceea ce e omul in realitate, care este rostul sau si ca Biserica Ortodoxa este mama noastra. Abia atunci pricepem care sunt obligatiile noastre fata de toti credinciosii ortodocsi si, desigur, fata de lumea intreaga.

Nu este simplu si usor sa fii credincios ortodox, dupa cum nu este simplu si usor sa fii om. Intotdeauna in istorie, ortodocsii au fost mai putini ca altii, dar totdeauna au fost partea dinamica, samanta care a produs marele arbore. Este ca o perla pretioasa, pentru care fiecare om vinde tot ce are, ca sa intre in posesia ei.

Unitatea si libertatea noastra ne arata maretia omului. Fiecare dintre noi nu este doar o parte dintr-un mare mister, dintr-un mare intreg, si intregul este o parte din noi. Fiecare credincios nu este doar o parte a unei Biserici mai mari, ci, dupa cum spune Sfantul Maxim Marturisitorul, fiecare dintre noi este o Biserica in miniatura. Fiecare din noi are in el tot misterul Bisericii.

Linistea, isihia, poate fi identificata cu o activitate intensa, de aceea, dupa cum spune Filocalia, monahul este cel ce daruieste totul si, in acelasi timp, el combina totul in interiorul sau. Daca cineva se identifica cu unele...