ÎN MIJLOCUL VOSTRU ESTE UNUL
Vorbirea fratelui Petrica Giurgi (Poienile Izei) la nunta de la Dej octombrie 1981 Dumnezeu nu tine in seama vremurile de nestiinta si porunceste acum tuturor oamenilor de pretutindeni sa se pocaiasca; pentru ca a randuit o zi in care va judeca lumea dupa dreptate, prin Omul pe Care L-a randuit pentru aceasta si despre []Vorbirea fratelui Petrica Giurgi (Poienile Izei) la nunta de la Dej octombrie 1981Dumnezeu nu tine in seama vremurile de nestiinta si porunceste acum tuturor oamenilor de pretutindeni sa se pocaiasca; pentru ca a randuit o zi in care va judeca lumea dupa dreptate, prin Omul pe Care L-a randuit pentru aceasta si despre Care a dat tuturor oamenilor o dovada netagaduita prin faptul ca L-a inviat din morti (Fapte 17, 30-31).
In lacrimi dese si marunte,al toamnei cer jeleste iar,plang codrii galbeni de dureresub biciul crudului brumar.
Pe-o cruce cu Iisus in cuie,doi stropi de ploaie s-au opritca doua boabe mari de lacrimiin ochi la Sfantul Rastignit.
Privesc si-un gand ma infioara:in lumea de crestini, si azi,Tu tot pe Cruce esti, Iisuse,si tot cu lacrimi pe obraz.
O Doamne, cand sa vina-o toamnasa nu mai planga cerul iar,sa nu mai planga ochii Crucii,sa cante tot ce-a plans amar Intotdeauna am spus si spun si in clipa aceasta ca ma simt atat de nevrednic sa stau in fata fratilor ca sa spun ceva, cand sunt atatia peri carunti si atatea suflete care au trait si au luptat in Lucrarea aceasta a lui Dumnezeu si in mijlocul poporului acestuia si pe care, din toata inima, am tot dori sa-i ascultam si sa ne tot hranim cu invataturile lor, pe care le primim ca din mana lui Dumnezeu.
Dar, asa cum spuneau fratii mai inainte, am fost obligat sa vin si eu si sa va spun ceva. De la inceput imi cer iertare pentru timpul pe care vi-l consum in felul acesta, daca n-am sa pot sa va spun mare lucru.
Din toata inima dorim sa-I multumim lui Dumnezeu pentru harul acesta deosebit pe care ni l-a facut El noua, tuturor, ca sa putem fi si in ziua aceasta, si cu prilejul acesta impreuna si sa ne putem bucura in Numele Acestui Om si Dumnezeu rastignit pe cruce.
Sfantul Apostol si Evanghelist Ioan, intr-unul din versetele de la inceputul Evangheliei sale, marturiseste sau repeta cuvintele Sfantului Ioan Botezatorul, un cuvant spus oarecum pe un ton trist: In mijlocul vostru este Unul pe Care voi nu-L cunoasteti! Cuvinte care s-au spus si in seara aceasta, si in ziua aceasta cuvintele marturisirii fratesti care au un ton mai aspru, un ton mai mustrator sau, mai bine zis, arata fata reala a lucrurilor si a starilor noastre, parca nu ne cad asa de bine totdeauna. Dar din toata inima credem ca atunci este cel mai bine si acel cuvant este mai adevarat si mai necesar pentru sufletele noastre, care ne mustra si ne cearta pacatul Acel cuvant care este Cuvantul lui Dumnezeu care vine sa deosebeasca si vine sa taie, care vine sa opereze, care vine sa lucreze si sa vindece dupa aceea.
In mijlocul nostru, si in seara si in ziua aceasta, cred ca fiecare dintre noi a simtit si trebuia sa fi simtit prezenta Aceluia Unul. Dar aceasta se poate numai in masura in care fiecare dintre noi Il cunoastem sau nu. Aici este Acela. i fiecare dintre noi sau majoritatea am auzit spunandu-se din gurile inaintasilor nostri (si nu cred ca este rau sa se repete si de data aceasta) ca in mijlocul nostru, astazi, si in orasul acesta, in cetatea aceasta, sta Domnul Iisus.
In mijlocul nostru si al poporului nostruIn mijlocul Istoriei noastre zbuciumateIn mijlocul acestui popor roman a fost intotdeauna, de la inceputul lui, a fost Acela Unul, adica Iisus, Mantuitorul nostru.
Acest Unul care a fost, era Iisus cel Rastignit, despre care vorbeste Sfantul Apostol Pavel ca nu doreste sa stie nimic altceva in mijlocul fratilor, in mijlocul corintenilor, in mijlocul credinciosilor decat pe El si pe El rastignit.
Am avut prilejul in seara aceasta, impreuna cu niste consateni de-ai mei, sa trecem si sa vedem o parte din lacasurile de inchinare zidite de inaintasii nostri in partea de nord a Moldovei si a Bucovinei. Prin cele ce ni s-au explicat, trecand pe la fiecare si, mai ales, prin ceea ce fiecare dintre noi a putut simti, in masura in care ne-am dus si cu inima, nu numai cu ochii la acele lacasuri am putut simti inca o data ca, intr-adevar, in mijlocul poporului nostru si al neamului nostru si in mijlocul Istorie noastre zbuciumate a fost si este Hristos, a fost si este Dumnezeul si Tatal nostru scump din ceruri.
Asa dupa cum pe unul din marii oameni ai timpului nostru si ai neamului nostru si care pe deasupra e si credincios l-am auzit undeva vorbind si spunea asa: Iisus Hristos a fost Aparatorul, a fost Insotitorul, a fost Acela la care noi am alergat intotdeauna, prin inaintasii nostri, in vremurile grele, de rascruce ale Istoriei noastre. In toate aceste locuri de inchinare, atunci cand ne-am putut pleca genunchii linistiti asa cum am fi fost in Templul din Ierusalim am putut simti si auzi glasul si graiul, si credinta, si lacrimile, si nadejdea, si incredintarea acestor oameni mari ai poporului nostru, inaintasii credintei noastre .
Asa dupa cum s-a mai zis si repetam, ei au spus: Noi nu aparam aici numai fiinta neamului nostru pamantesc, ca popor, ci aparam credinta noastra in Hristos, in fata atator navaliri pagane si a altor credinte straine.
Iisus Hristos, Acest Unul Singur, pe care asa de putini L-au cunoscut si L am recunoscut dintre noi, El a fost prezent si in mijlocul tarii noastre, El a fost prezent si in mijlocul credintei noastre, si in mijlocul Bisericii noastre. i nu putem sa nu ne aducem aminte, si nu cred ca este prea mult daca amintim ca in centrul tarii noastre, acolo unde era mai necesar, acolo El a venit din nou si a aratat sub o fata care poate era asa cum spune si in Isaia dispretuita , nu asa de insemnat aratata in infatisarea lui, dar prin ceea ce aducea, prin ceea ce lucra, prin ceea ce, mai ales, a facut in mijlocul poporului si in lumea noastra de ieri si de astazi, si de maine, s-a dovedit ca a avut puterea lui Iisus cel Rastignit.
Atunci cand am avut prilejul sa ma duc prima data la mormantul Parintelui Iosif Trifa si cand am putut ingenunchea doua sau trei suflete, cate am fost am putut simti la acest mormant ca acolo este un om deosebit ingropat. De fapt, el nu este acolo ingropat, caci sufletul lui este in cer, unde i se cade sa stea, in rasplatirea lui Dumnezeu.
Iata ceea ce eu am vrut sa spun: in Evanghelia Sfantului Ioan, in pericopa cu Rastignirea Domnului Iisus, se vorbeste de cei ce erau langa Crucea Domnului Iisus: Langa crucea lui Iisus stateau mama lui Iisus si sora mamei Lui, Maria, nevasta lui Cleopa si Maria Magdalena .
Asa de interesant mi s-a parut faptul acesta: langa Crucea lui Iisus cel Rastignit pentru pacatele lumii intregi si pentru pacatele noastre, nu era prezent decat un singur ucenic, Apostolul...
In lacrimi dese si marunte,al toamnei cer jeleste iar,plang codrii galbeni de dureresub biciul crudului brumar.
Pe-o cruce cu Iisus in cuie,doi stropi de ploaie s-au opritca doua boabe mari de lacrimiin ochi la Sfantul Rastignit.
Privesc si-un gand ma infioara:in lumea de crestini, si azi,Tu tot pe Cruce esti, Iisuse,si tot cu lacrimi pe obraz.
O Doamne, cand sa vina-o toamnasa nu mai planga cerul iar,sa nu mai planga ochii Crucii,sa cante tot ce-a plans amar Intotdeauna am spus si spun si in clipa aceasta ca ma simt atat de nevrednic sa stau in fata fratilor ca sa spun ceva, cand sunt atatia peri carunti si atatea suflete care au trait si au luptat in Lucrarea aceasta a lui Dumnezeu si in mijlocul poporului acestuia si pe care, din toata inima, am tot dori sa-i ascultam si sa ne tot hranim cu invataturile lor, pe care le primim ca din mana lui Dumnezeu.
Dar, asa cum spuneau fratii mai inainte, am fost obligat sa vin si eu si sa va spun ceva. De la inceput imi cer iertare pentru timpul pe care vi-l consum in felul acesta, daca n-am sa pot sa va spun mare lucru.
Din toata inima dorim sa-I multumim lui Dumnezeu pentru harul acesta deosebit pe care ni l-a facut El noua, tuturor, ca sa putem fi si in ziua aceasta, si cu prilejul acesta impreuna si sa ne putem bucura in Numele Acestui Om si Dumnezeu rastignit pe cruce.
Sfantul Apostol si Evanghelist Ioan, intr-unul din versetele de la inceputul Evangheliei sale, marturiseste sau repeta cuvintele Sfantului Ioan Botezatorul, un cuvant spus oarecum pe un ton trist: In mijlocul vostru este Unul pe Care voi nu-L cunoasteti! Cuvinte care s-au spus si in seara aceasta, si in ziua aceasta cuvintele marturisirii fratesti care au un ton mai aspru, un ton mai mustrator sau, mai bine zis, arata fata reala a lucrurilor si a starilor noastre, parca nu ne cad asa de bine totdeauna. Dar din toata inima credem ca atunci este cel mai bine si acel cuvant este mai adevarat si mai necesar pentru sufletele noastre, care ne mustra si ne cearta pacatul Acel cuvant care este Cuvantul lui Dumnezeu care vine sa deosebeasca si vine sa taie, care vine sa opereze, care vine sa lucreze si sa vindece dupa aceea.
In mijlocul nostru, si in seara si in ziua aceasta, cred ca fiecare dintre noi a simtit si trebuia sa fi simtit prezenta Aceluia Unul. Dar aceasta se poate numai in masura in care fiecare dintre noi Il cunoastem sau nu. Aici este Acela. i fiecare dintre noi sau majoritatea am auzit spunandu-se din gurile inaintasilor nostri (si nu cred ca este rau sa se repete si de data aceasta) ca in mijlocul nostru, astazi, si in orasul acesta, in cetatea aceasta, sta Domnul Iisus.
In mijlocul nostru si al poporului nostruIn mijlocul Istoriei noastre zbuciumateIn mijlocul acestui popor roman a fost intotdeauna, de la inceputul lui, a fost Acela Unul, adica Iisus, Mantuitorul nostru.
Acest Unul care a fost, era Iisus cel Rastignit, despre care vorbeste Sfantul Apostol Pavel ca nu doreste sa stie nimic altceva in mijlocul fratilor, in mijlocul corintenilor, in mijlocul credinciosilor decat pe El si pe El rastignit.
Am avut prilejul in seara aceasta, impreuna cu niste consateni de-ai mei, sa trecem si sa vedem o parte din lacasurile de inchinare zidite de inaintasii nostri in partea de nord a Moldovei si a Bucovinei. Prin cele ce ni s-au explicat, trecand pe la fiecare si, mai ales, prin ceea ce fiecare dintre noi a putut simti, in masura in care ne-am dus si cu inima, nu numai cu ochii la acele lacasuri am putut simti inca o data ca, intr-adevar, in mijlocul poporului nostru si al neamului nostru si in mijlocul Istorie noastre zbuciumate a fost si este Hristos, a fost si este Dumnezeul si Tatal nostru scump din ceruri.
Asa dupa cum pe unul din marii oameni ai timpului nostru si ai neamului nostru si care pe deasupra e si credincios l-am auzit undeva vorbind si spunea asa: Iisus Hristos a fost Aparatorul, a fost Insotitorul, a fost Acela la care noi am alergat intotdeauna, prin inaintasii nostri, in vremurile grele, de rascruce ale Istoriei noastre. In toate aceste locuri de inchinare, atunci cand ne-am putut pleca genunchii linistiti asa cum am fi fost in Templul din Ierusalim am putut simti si auzi glasul si graiul, si credinta, si lacrimile, si nadejdea, si incredintarea acestor oameni mari ai poporului nostru, inaintasii credintei noastre .
Asa dupa cum s-a mai zis si repetam, ei au spus: Noi nu aparam aici numai fiinta neamului nostru pamantesc, ca popor, ci aparam credinta noastra in Hristos, in fata atator navaliri pagane si a altor credinte straine.
Iisus Hristos, Acest Unul Singur, pe care asa de putini L-au cunoscut si L am recunoscut dintre noi, El a fost prezent si in mijlocul tarii noastre, El a fost prezent si in mijlocul credintei noastre, si in mijlocul Bisericii noastre. i nu putem sa nu ne aducem aminte, si nu cred ca este prea mult daca amintim ca in centrul tarii noastre, acolo unde era mai necesar, acolo El a venit din nou si a aratat sub o fata care poate era asa cum spune si in Isaia dispretuita , nu asa de insemnat aratata in infatisarea lui, dar prin ceea ce aducea, prin ceea ce lucra, prin ceea ce, mai ales, a facut in mijlocul poporului si in lumea noastra de ieri si de astazi, si de maine, s-a dovedit ca a avut puterea lui Iisus cel Rastignit.
Atunci cand am avut prilejul sa ma duc prima data la mormantul Parintelui Iosif Trifa si cand am putut ingenunchea doua sau trei suflete, cate am fost am putut simti la acest mormant ca acolo este un om deosebit ingropat. De fapt, el nu este acolo ingropat, caci sufletul lui este in cer, unde i se cade sa stea, in rasplatirea lui Dumnezeu.
Iata ceea ce eu am vrut sa spun: in Evanghelia Sfantului Ioan, in pericopa cu Rastignirea Domnului Iisus, se vorbeste de cei ce erau langa Crucea Domnului Iisus: Langa crucea lui Iisus stateau mama lui Iisus si sora mamei Lui, Maria, nevasta lui Cleopa si Maria Magdalena .
Asa de interesant mi s-a parut faptul acesta: langa Crucea lui Iisus cel Rastignit pentru pacatele lumii intregi si pentru pacatele noastre, nu era prezent decat un singur ucenic, Apostolul...
