„LACOM DUPĂ PORUNCILE TALE”
Sunt zile cand vestesti Cuvantul lui Dumnezeu doar la patru, cinci suflete de frati si de surori. Doar ieri, alaltaieri, cu o saptamana in urma, am avut vreo mie cinci sute inaintea ochilor. Cu doua saptamani in urma, abia au fost vreo cincizeci de suflete. Duminica sunt mai multe, peste saptamana, cate opt, cate zece, cate cincisprezece, cate optsprezece, douazeci si cinci, cel mult. i acum, cand vad in fata ochilor mei desi poate jumatate s-au dus dintre fratii care au fost aici totusi, slava lui Dumnezeu ca tot mai sunt vreo saizeci, saptezeci de suflete.
Incerc sa spun si eu cateva cuvinte, desi stiu ca sunteti obositi, satui Cum zice Sfantul Apostol Pavel: O, iata-va satui A ajuns sa zica unor frati credinciosi dintr-o Biserica: O, iata-va satui! i intr-adevar, cei din afara s-ar putea intreba referitor la noi, cei de-aici: Cum? Ce? Atatia de ceasuri intregi? Cu siguranta, oamenii acestia sunt satui. Acestia vin la adunare cine stie pentru ce Au gustat putin! .
Nu vedeti, chiar si cand e vorba de bauturi, unii nu beau deloc, altii gusta jumatate de paharel, altul gusta un pahar intreg, altul nu se mai opreste si tot bea.
Ei, in cele spirituale, din aceia carora le place sa bea continuu sunt asa de putini! Restul se satura repede. N-am adus nimic in lume zice Sfantul Apostol Pavel in Epistola I Timotei 6, 7. i Iov, in 1, 21: Gol am iesit din pantecele mamei mele si gol ma intorc in pamant , desi in jurul lui fusesera doar ieri, cu o zi inainte sau cu doua zile inainte, mii de oi, mii de camile si perechi de boi. i totusi acum spune: Gol am iesit din pantecele mamei mele si gol ma intorc in pamant .
Iar la Timotei spune: N-am adus nimic in lume si aratat este ca atunci cand trebuie sa plecam nici sa scoatem ceva din ea nu putem .
Dragii mei, in Psalmul 119, 131 citim: Sunt lacom dupa poruncile Tale . i inca ceva, la versetul 150: Ma scarbesc de cei ce isi leapada credinta . Iar in versetul 169 spune asa: Urasc si nu pot sa sufar minciuna . i apoi mai zice: Sa ajunga strigatul meu pana la Tine, Doamne .
Fratilor dragi, ma gandesc la cuvintele: Sunt lacom dupa poruncile Tale . Cati dintre noi avem aceasta boala? Cati dintre noi o avem? Mi-e teama ca prea putini avem aceasta boala, lacomia dupa Cuvantul lui Dumnezeu, dupa felul lui Hristos, dupa Imparatia lui Dumnezeu, dupa viata vesnica, dupa dumnezeiestile Scripturi, dupa dumnezeiestile scrieri, dupa invataturile sfintilor prooroci, apostoli si ale Sfintilor Parinti. De aceea, lacomi dupa aceste lucruri, asa incat sa nu i mai vezi satui niciodata, sunt asa de putini! Poate i-ai putea numara pe degete. i nu stiu daca nu s-ar gata, ca poate nici atatia nu vor fi, cate degete ai la maini; caci n-ai sa gasesti oameni care sa fie intr-adevar lacomi. Vedeti, aici spune asa: Sunt lacom dupa poruncile Tale . Noi suntem lacomi dupa ce? Noi suntem lacomi dupa mancari cat mai bune, cat mai gustoase, cat mai grase. Noi suntem lacomi dupa petreceri. Noi suntem lacomi dupa averi. Noi suntem lacomi dupa case frumoase, dupa mobila cat mai luxoasa. Care de care mai frumoasa.
Ieri, de pilda, mi-au intrat in casa doi oameni care nu au mai fost de cand e lumea Unul mi-era var dulce, dar n-a fost in casa noastra de cel putin 55 de ani n-a fost. Statea undeva intr-o localitate mai departe si a trecut pe la noi, ca mergea la o nunta si s-a bagat si pe la mine. El nu mi-a spus mai nimic. Mi-a spus doar atata ca au ginere, un doctor, la Medias si ca au o casa acolo in sat, unde se gaseste el, o casa care merita vreo patru sute de mii si ca, daca ar fi la Medias, casa asta ar fi vreun milion.
Iata saracii oameni, iata lacomia lacomia fara Dumnezeu. Ei nici nu stiu ce sa vorbeasca, se lauda cu nimicuri, cu fleacuri, cu lucrurile acestea despre care tot asa zicea si imparatul Alexandru Macedon Imparatul acesta a murit la 33 de ani si a fost pus in sicriu cu mainile afara, ca asa a dat el ordin. i a zis ca daca va intreba cineva de ce fost imparatul pus in sicriu cu mainile afara, slugile sa le spune tuturor: Iata un om care nu s-a mai saturat de avutii si de imparatii; pleaca si el cu mainile goale .
Oare de ce nu invatam din patania altuia, sa nu ajungem sa invatam pe propria noastra piele, ca atunci e si foarte tarziu, si foarte greu. Sa invatam din patania altuia cum se darama toate, cum se prabusesc toate. Nu vedem in satele noastre si in orasele noastre atatea gospodarii pustii, atatea case pustii, atatea gradini pustii, atatea curti pustii, chiar daca fusesera facute frumoase ca niste cetati? Cum am vazut cand treceam intr-o zi cu fratele Petru de la noi, ducan du ne la cineva, si nu stiam care ii este casa, fiindca erau niste case extraordinar de frumoase si mari. Vai de mine, a zis fratele, ce cazarmi si-au facut oamenii acestia! Nici directorii nu-si fac asa ceva! Fratilor dragi, iata lacomia noastra. Fiecare e lacom dupa ceva, dar Cuvantul lui Dumnezeu incepe cu fericirea din Psalmul 1, 1: Fericit barbatul care nu sade pe scaunul celor pierzatori si al celor rai si ticalosi. El in caile Domnului merge si la caile Domnului cugeta ziua si noaptea. El e ca un pom rasadit langa izvoarele apelor si care rodul si-l da la vremea sa. Nu tot asa sunt cei rai, nu tot asa Ci ei sunt ca praful pe care-l spulbera vantul. Ei nu pot tinea fata sus in ziua judecatii si nu pot ajunge in sfatul celor drepti si in anturajul celor drepti. Caci cunoaste Domnul calea dreptilor, dar calea pacatosilor duce la pierzare .
Sunt lacom dupa poruncile Tale Fratele meu, lacomia este un pacat de moarte. Parintele Iosif o arata in cartile sale. El arata cele sapte pacate de moarte; si cea dintai era mandria, fala, a fi tantos, a-ti inchipui ca tu cine stie cine esti si cine stie din ce material esti alcatuit si fabricat. Ca nu esti ca ceilalti, ca tu ii privesti de sus continuu.
Sunt lacom dupa poruncile Tale Lacomia aceasta, am spus, e asa de putina. Iata o lacomie ingaduita: sa fii lacom dupa poruncile Domnului. Aceasta e o lacomie ingaduita.
Dar, daca noi vedem pe cineva imbracat cu o haina mai frumoasa decat noi, ni se pare ca-i sade mai bine.
Intr-o dimineata, ma duc la biserica si imi pun in gand ca, cu orice om ce ma intalnesc pe drum femeie, barbat, copil sa-i spun cate ceva din Cuvantul lui Dumnezeu sau macar sa-l chem cu mine la biserica. i, cand ajung la un neamt ce-l intalnesc pe drum, ii spun: Hai si dumneata cu noi la Biserica, ca dumneavoastra tot nu aveti preot la biserica, si sa stiti ca si al nostru e tanar si voinic si face o slujba ca un artist. Vino, ca ai ce auzi. Vino si dumneata la noi Neamtul imi zise: Nu vin, ca nu ma duc nici la noi. i i-am raspuns: Vecinul dumitale sedea pe scaun in strada; de zeci de ori il vedeam cand mergeam la pravalie. Statea acolo asa cum era, om batran de vreo 80 de ani. i i-am zis: Domnule, ce te mai gandesti, ce mai faci? . i el imi raspunse: Domnule, imi pare rau de un lucru: imi pare rau pana intru in mormant . L-am intrebat mirat: Dupa ce iti pare rau? . i imi zise: Imi pare rau ca nu m-am dus la biserica . Dar acum era prea tarziu. Cu greu iesea pana in strada si se aseza pe un scaun nu mai putea merge.
Alaltaieri l-am vizitat pe un frate pe un varf de munte: Frate, ce mai faci? Frate, arde, arde inima in mine de dor dupa adunare, dar de doi ani stau pe pat si nu mai pot merge.
Dar acela care poate merge, acela care poate alerga, acela care inca se simte bine oare acela de ce nu se duce, asa, cumva mai indraznet, mai cu multa nadejde? Mai cu multa dorinta, mai vioi, sa caute adunarea, sa caute biserica, sa caute lucrurile lui Dumnezeu? Cand cei ce stau pe pat, saracii, cum ar vrea sa se duca si ei, macar si taras!Ma duc sa-l caut pe un frate caruia i s-a taiat piciorul stang intai de jos, apoi de mai sus de genunchi. Saracul, cum ar vrea macar in coridor sa se poata duce, dar nu se poate, ca nu-l ajuta nici piciorul cel zis bun. Apoi ar vrea sa mearga in curte, dar trebuie sa coboare cateva scari, poate sunt vreo zece trepte, daca nu mai multe. E ca la o inchisoare. i nu se poate cobori nicicum; nici sotia nu-l poate cobori. i apoi incearca doua femei sa-l coboare si apoi nu-l mai vad suit. i, fereasca Dumnezeu, ca plange, plange de dorul dupa libertate, sa iasa, sa mearga la adunare. i noi, gata, fugim acasa, ne ducem imediat acuma, plecam, ne ducem acasa. Noi, care suntem liberi si care avem inca un pic de putere, un pic de vlaga in fiinta noastra, in sangele nostru sa nu ne bucuram aci, sa nu-L slavim pe Dumnezeu? Ba, sa fim ca niste vulturi care nu se mai stampara si doresc mereu inaltimile. Asa si noi. La munti, suflete al meu! striga proorocul David. Sa fim lacomi dupa poruncile lui Dumnezeu.
Daca vrei sa blestemi pe cineva, atunci blestema-l asa: Sa va ajute Dumnezeu sa fiti lacomi dupa poruncile lui Dumnezeu .
Ii spuneam odata fratelui Traian: Am un obicei urat. Cam blestem Cum zici? ma intreba dansul. Doamne, Doamne, nu-i lasa pana nu Te-or afla pe Tine! Nu-i lua de pe pamant pana nu se vor lega strans cu mainile si cu picioarele de Tine . Asa cum a facut Maria Magdalena atunci in casa lui Simon leprosul.
Fratilor dragi, mai departe Cuvantul zice: Urasc si nu pot sa sufar minciuna (Ps 119, 163). Urasc Cine urasc? Nu lacomii lumii, ca lacomii impletesc minciuna cu afacerile lor. Lacomii traiesc in minciuna; dar vine Cuvantul lui Dumnezeu de la Apocalipsa, in capitolele 21 si 22 si spune: Cat despre fricosi, necredinciosi, curvari, preacurvari si toti mincinosii si toti cei ce spun minciuna si traiesc in ea , ei vor fi afara, unde-i plansul si scrasnirea dintilor.
Fratilor dragi, sa nu ne jucam cu mantuirea noastra niciodata. Ma gaseam acum vreo patru saptamani in gara Blaj si acolo vad pe gazdarita pe care am...