Inaltatu-Te-ai intru slava, Hristoase, Dumnezeul nostru, bucurie facand Ucenicilor, cu fagaduinta Sfantului Duh, incredintandu-se ei, prin binecuvantare, ca Tu esti Fiul lui Dumnezeu, Izbavitorul lumii. (Troparul praznicului) Sa nu creada cineva in mod eronat ca prin Inaltarea Sa Hristos, deci Dumnezeu, ne paraseste, caci tot El ne spune: Nu va voi lasa orfani: voi [] Inaltatu-Te-ai intru slava, Hristoase, Dumnezeul nostru, bucurie facand Ucenicilor,cu fagaduinta Sfantului Duh, incredintandu-se ei, prin binecuvantare,ca Tu esti Fiul lui Dumnezeu, Izbavitorul lumii. (Troparul praznicului) Sa nu creada cineva in mod eronat ca prin Inaltarea Sa Hristos, deci Dumnezeu, ne paraseste, caci tot El ne spune: Nu va voi lasa orfani: voi veni la voi (Ioan 14, 18).

Sa nu ne scape doua momente destul de importante din scena Inaltarii, in timp ce se inalta la cer Domnul binecuvanta si ucenicii s-au intors in Ierusalim cu bucurie mare.

Domnul S-a inaltat, insa ne-a fagaduit ca il va trimite pe Mangaietorul, Duhul Sfant, si tot El zice: cand Ma voi inalta de pe pamant, ii voi trage pe toti la Mine (Ioan, 12, 32). Asadar, prin Inaltarea Domnului trebuie sa intelegem sansa ridicarii, inaltarii noastre.

Desi viata pamanteasca isi are specificul si greutatile sale, de pe dealurile bucuriilor in vaile necazurilor, asa decurge viata unui om duhovnicesc , vorba parintelui Dumitru Staniloae, fiecare suflare omeneasca este chemata spre cele sfinte si dumnezeiesti, deci ceresti.

Nu e usoara aceasta desavarsire si lupta de a ne inalta spre cele mai inalte culmi ale sfinteniei. Multi renunta! Cu cat mai strans se apropie crestinul de pasii lui Hristos, cu atat mai putini insotitori va afla in jurul sau. (Parintele...