Dumnezeu a randuit ca la nunta aceasta sa venim din mai multe judete, din mai multe locuri, ca sa sarbatorim si noi alaturi de tinerii nostri dragi aceasta sarbatoare a nuntii lor. Pentru ca ne vedem asa de rar, fratilor, si chiar cand ne vedem, timpul se scurge asa de repede, as vrea in cateva []Dumnezeu a randuit ca la nunta aceasta sa venim din mai multe judete, din mai multe locuri, ca sa sarbatorim si noi alaturi de tinerii nostri dragi aceasta sarbatoare a nuntii lor.

Pentru ca ne vedem asa de rar, fratilor, si chiar cand ne vedem, timpul se scurge asa de repede, as vrea in cateva cuvinte sa va aduc aminte de cateva citate ale Sfantului Apostol Petru, dupa Pogorarea Duhului Sfant, in prima lui cuvantare descoperita chiar de la Duhul Sfant. A marturisit urmatoarele: Toti acei care credeau erau o inima si un gand Multimea celor care credeau! Cine a putut lucra la inima acestei multimi, ca sa fie o inima si un gand? Oameni veniti, din 18 natiuni, la Sarbatoarea Cincizecimii la Ierusalim Cine a putut lucra la inima lor, sa se intoarca fiecare la localitatea lor, la poporul si la limba lor o inima si un gand, asa cum Duhul Sfant le-a descoperit in Ziua Cincizecimii, in ziua cand s-a intemeiat Biserica Crestina?Credinta! Toti care credeau! Cat de puternica este credinta! Toti care credeau erau o inima si un gand! Ce lucrare uriasa face credinta in inima omului care Il primeste pe Domnul Iisus ca Mantuitor!Mai departe aminteste cum toti care credeau erau la un loc Noi am fost treziti intr-o familie duhovniceasca prin propovaduirea cuvantului inaintasilor nostri. Noi am fost treziti fiecare din satele noastre, din orasele noastre sau din catunele noastre, am fost treziti de catre Cuvantul lui Dumnezeu pentru o noua viata si ne-am bucurat nespus de mult inca de la inceputul Lucrarii, cand adunarile se anuntau si se publicau in reviste si in foaia noastra draga Oastea Domnului sau Isus Biruitorul si ne intalneam cu prilejul unei nunti sau cand ne-am intalnit cu prilejul celor patru congrese care s-au tinut la Sibiu in anii 1932, 1933, 1934, 1935, cand, la fel, din toate colturile tarii, fratii veniti ne-au bucurat cu o bucurie nespus de mare i toti au fost o inima si un gand Cine a facut descoperirea aceasta in inimile noastre, ca la intalnirile noastre sa avem acelasi fel de gandire, acelasi fel de vorbire? Cine oare? Oare nu Duhul lui Dumnezeu, nu Duhul Sfant? Duhul despre care a spus Mantuitorul: Am sa va mai spun multe lucruri, dar acum nu le puteti purta . Ci cand va veni Duhul Adevarului, cand va veni Duhul Sfant, va va aduce aminte de tot ce v-am spus Eu si va va descoperi lucrurile viitoare .

Duhul lui Dumnezeu a lucrat cu atata putere si in mijlocul acestei Lucrari a Oastei Domnului, caci intaiul statator in Lucrarea aceasta, Parintele Iosif, la primul Congres, din 1932, a marturisit urmatoarele cuvinte: Lucrarea aceasta este un rasad al Duhului Sfant. Lucrarea aceasta nu-i o lucrare omeneasca, ci este o Lucrare pornita de la Duhul Sfant i s-a adeverit lucrul acesta cand, de la un colt al tarii pana la celalalt, la toate intalnirile noastre, eram o inima si un gand.

La inimile primilor credinciosi, din primele veacuri, Dumnezeu a lucrat prin Cuvantul Sau, caci n-au mai pus nici un pret pe averile lor, ci fiecare din localitatea sa isi vindea averile, si banii ii puneau la picioarele apostolilor, care apoi se imparteau saracilor.

Fratilor iubiti, priviti si ascultati felul cum au trait ei o inima si un gand :Erau in fiecare zi nelipsiti de la templu Frangeau painea acasa , caci nu erau biserici ca astazi, cum avem noi. Erau atunci temple pagane.

Luau hrana cu bucurie si cu curatia lor de inima i fiti atenti urmatorul citat important: i Dumnezeu adauga la numarul lor pe cei ce erau mantuiti Ce binecuvantata era adunarea, rodul Cincizecimii, dupa Pogorarea Duhului Sfant! Cand citesti cuvantul acesta, parca te umpli de dragostea cea mai fierbinte. Cat de inaintata trebuie sa fi fost Biserica aceasta, cand erau toti o inima si un gand !Acolo nu erau pareri deosebite Nu erau vederi deosebite Nu spuneau ca unul este al lui Petru, altul al lui Pavel, altul al lui Apolo Dumnezeu a lucrat in inimile lor si prin Apostolul Petru, si prin Apostolul Pavel, si prin Apolo. A lucrat Domnul prin Apostolul Pavel, care a pus o stavila dezbinarilor pe care raufacatorii le faceau in Biserica lui Dumnezeu, cand Apostolul Pavel a strigat: Fratilor, cine s-a rastignit pentru voi? Petru, Pavel sau Apolo? Cine v-a rascumparat pe voi din pacatele voastre? Ei au fost lucratori in via lui Dumnezeu: unul a sadit, altul a udat, dar Dumnezeu a facut sa creasca Fratilor iubiti, puneti-va pe inima Cuvantul lui Dumnezeu! Caci spune Cuvantul: Multimea celor ce credeau staruiau in invatatura apostolilor Daca Dumnezeu a voit, dupa Primul Razboi Mondial, sa porneasca aceasta Lucrare prin Parintele nostru Iosif cand el a pus Biblia in mana poporului, ca oamenii sa-L cunoasca pe Dumnezeu dupa bezna intunecata a lipsei Cuvantului lui Dumnezeu acum am pus mana pe candela, asa cum spune psalmistul David: Cuvantul Tau este o candela pentru picioarele mele . i a pus Biblia in mana poporului, si a pus lumina in mana celor ce umblau pe cai intunecoase, departe de DumnezeuCei care am trait atunci ne aducem aminte ce bogate erau timpurile acelea. Cand era o adunare ca aceasta, nu conteneau toti sa se roage Domnului, pentru ca Duhul lui Dumnezeu sa descopere fratilor lucrurile trebuincioase adunarilor. Staruiau in invataturile apostolilor toti credinciosii si ascultatorii Cuvantului lui Dumnezeu.

Lucrarea aceasta a fost un nume de rasunet pentru tara noastra. Poate cunoasteti unii trecutul acestei Lucrari, in ce vremuri grele a trait si in ce conditii vitrege s-a nascut. i asa cum unele plante traiesc in apa si cresc in apa asa a fost si Biserica lui Dumnezeu: totdeauna a trait in stramtoare. Durerea, lacrimile si prigoanele au fost medii prielnice in care s-a nascut, a trait si a crescut Biserica lui Hristos, adunarea lui Dumnezeu.

Niciodata n-a fost iubita si inteleasa Lucrarea lui Dumnezeu, pentru ca, pe pamantul acesta, diavolul, care racneste ca un leu, a cautat sa strice lucrarea lui Dumnezeu, a cautat sa-i dezbine pe oamenii lui Dumnezeu in diferite grupuletele si bisericutele sau crezuri diferite.

Credinta era una, dar oamenii care n-au primit lamurirea de la Duhul Sfant si n-au staruit in invataturile apostolilor si ale inaintasilor nostri au ajuns in starea aceasta atat de primejdioasa, de a se impotrivi lui Dumnezeu.

Fratilor iubiti care v-ati strans de pe atatea meleaguri, intalnirea noastra e de scurta durata; veti pleca fiecare pe meleagurile pe care vi le-a incredintat Dumnezeu ca sa le lucrati. Noi va indemnam, fratilor dragi si surorilor iubite, si tinerilor dragi, care ati avut parte de o chemare atat de sfanta, va indemnam sa duceti Cuvantul acesta al lui Dumnezeu, sa nu uitati ca Biserica de la inceput era o inima si un gand.

Puneti-va intrebarea si fratiile voastre care sunteti aici daca fiecare avem o inima si un gand, daca avem gandul lui Hristos, cum Apostolul Pavel spunea: Sa aveti in voi gandul care era in Hristos! .

Care a fost atunci gandul lui Hristos ? Ca sa mantuiasca pe cei pacatosi, pe cei pierduti. Tot misiunea aceasta a avut-o si Oastea Domnului, desi am fost invinuiti si inca mai suntem si astazi ca traim intr-o capiste de idoli, ca n-am iesit din Biserica Sfintilor Parinti, ca traim intre idoli, unde sunt numai idoli peste tot, ca icoanele si Crucea sunt idoliNoi am inteles din partea Domului nostru Iisus ca El, Mantuitorul nostru, a venit sa mantuiasca pe cei pierduti, pe cei pacatosi, pe cei bolnavi, care au trebuinta de doctor, nu pe cei sanatosi. Noi nu ne-am spurcat ca am intrat in Biserica sfanta numita, dupa parerea altor rataciti, capiste de idoli , noi nu ne-am intinat cu nimic, dupa cum un bulgare de aur, daca il tavalesti prin noroi, tot isi pastreaza proprietatea lui, daca e curat bulgarele de aur. Asa L-am inteles noi pe Dumnezeu. Asa L-am primit pe Hristos in inima noastra si am intrat oriunde erau suflete de salvat pentru Hristos. Ne-am pastrat calitatile duhovnicesti pe care le-am primit din partea Cuvantului lui Dumnezeu.

Deci, fratilor dragi, intelegeti-ne bine ce avem pe inima si in gand: Lucrarea aceasta a ridicat-o Dumnezeu pentru un viitor mai indepartat. Lucrarea aceasta a ridicat-o Dumnezeu cum recunosc unii, chiar ierarhii Bisericii noastre , caci, in situatia in care se afla Biserica, Lucrarea aceasta o mai poate salva din impasul in care se gaseste, dupa atata moleseala duhovniceasca.

Va rugam, fratilor: ca sa fiti o inima si un gand, traiti in legatura cu Dumnezeu prin Duhul Sfant. Rugati-va mereu lui Dumnezeu alaturi de cei care au mainile ridicate spre ceruri, batranii de odinioara, batranii de astazi, care nu mai pot merge la adunare, dar ard pe altarele lui Dumnezeu, inaltand tamaia ruga ciu nii lor, pentru ca Biserica lui Dumnezeu sa fie o inima si un gand.

Ce greu va fi odata in fata Domnului, daca noi, in chipul acesta, am sfasiat in mii de parti camasa lui Hristos Daca nici romanii, popor pagan, n-au sfasiat camasa Domnului, care era dintr-o singura bucata, atunci, fratilor, este potrivit Cuvantului lui Dumnezeu sa pastram unitatea lui Dumnezeu, Biserica lui Dumnezeu, sa nu sfasiem noi unitatea sfinteniei lui Dumnezeu in grupulete. Nu vom face noi aceasta. Poate s-au strecurat si prin adunarile fratiilor voastre oameni cu ganduri si incredintari straine, oameni cu dragoste prefacuta, oameni cu credinta nesanatoasa, ca sa atraga pe ucenici de partea lor. Dar Apostolul Pavel spune: Aduceti-va aminte ca n-am incetat sa sfatuiesc pe oricare dintre voi cu lacrimi Asa, fratilor, sa intelegem si noi unitatea de credinta in aceasta Lucrare. Avem inaintasi gloriosi. Pamantul tarii noastre e presarat cu mormintele inaintasilor nostri care au murit pe campul de batalie duhovniceasca tinand sus steagul biruintei, Crucea Domnului; si in inimile adunarilor a fost pus un Nume care, mai presus de orice nume, este Iisus cel Rastignit. N-am vrut sa stiu alt ceva intre voi, decat pe Iisus cel Rastignit .

Oameni care n-au acest gand, am gasit undeva intr-o adunare. i, in lipsa unor frati, pentru cateva clipe, au inceput numaidecat, prin antenele lor, sa tulbure adunarea cu intrebarile lor vinovate: Ce este parastasul? Ce este Crucea? i asa mai departe Fratii au inceput sa discute cu eiFratilor dragi, sa fim bine intelesi: noi nu propovaduim parastase, noi nu propovaduim forme; noi propovaduim continutul, adica pe Iisus cel Rastignit. i, daca vrea cineva sa ne intrebe de Iisus cel Rastignit, va vom putea spune despre El, Care a dat pretul de rascumparare pentru noi.

N-am vrut sa stiu nimic altceva intre voi, decat pe Iisus cel Rastignit a fost cuvantul testamentar spus de Parintele Iosif, ca si de Sfantul Apostol Pavel. Acesta a fost printre ultimele cuvinte testamentare ale Parintelui Iosif, care, ca o santinela credincioasa, a cazut pe campul de batalie duhovniceasca dupa ce trupusorul lui purta sapte rani, sapte operatii. Dar dupa toate acestea, zicea cu Sfantul Pavel: In fiecare zi ma apasa grija pentru Bisericile lui Dumnezeu .

Frumoasele invataturi pe care le-am primit de la Dumnezeu prin vasul acesta au fost stropite de sange, spun martorii care au fost langa el. In noptile cand noi dormeam linistiti, el statea cu genunchii ridicati, [sprijinind] coala de hartie care dimineata era stropita de sange Sange care iesea din pieptul lui, ca sa trimita fratilor, la fronturile de lupta, hrana duhovniceasca pentru cresterea duhovniceasca.

Ne va osandi pe noi odata Dumnezeu daca am calcat cuvantul spus de Apostolul Pavel: Priviti la inaintasii vostri, la sfarsitul felului lor de vietuire si urmati-le credinta . Inaintasii nostri au fost oameni de mare valoare inaintea lui Dumnezeu. i, ca dovada ca au vorbit de la Dumnezeu, trimisi de Duhul Sfant, va pun inainte pe Gamaliel, care a spus asa cand fariseii si carturarii si-au pus in gand sa-i omoare pe apostoli: Barbati galileeni, bagati de seama ce vreti sa faceti! Nu va atingeti de oamenii acestia! Caci s-a ivit Iuda Galileeanul, s-au ivit atatia care au dus mult popor in ratacire. Daca lucrarea aceasta (cea facuta de apostoli) e de la Dumnezeu, nu o veti putea nimici; dar daca este de la oameni, se va nimici ea singura. Iata dovada graitoare ca Lucrarea aceasta nu e de la oameni, caci nu s-a nimicit singura Iata dovada ca e de la Dumnezeu, caci a trait, traieste si va trai. E vie, pentru ca Cel ce ne alimenteaza pe noi este Duhul Sfant, Care pune in inima noastra dorinta dupa unitate duhovniceasca, ca si in cer sa fim una, cum suntem acum aici una.

Nu uitati, fratilor dragi, de inaintasii nostri care ne-au vestit noua Cuvantul lui Dumnezeu cu pretul vietii lor! Asa au invatat ei din partea Domnului. i astazi sunt oameni alesi si pusi de-o parte pentru mareata Lucrare a lui Dumnezeu. Dumnezeu a ridicat in Lucrarea aceasta (dupa cum spunea Parintele Iosif ca a vazut undeva, in Elvetia sau in Italia, o statuie: un bou injugat, iar in urma lui, un plug si scris dedesubt: Gata si pentru plug, si pentru jertfa ), Dumnezeu a ridicat acest voluntariat duhovnicesc si pentru plug, si pentru jertfa, ca sa tinem sus acest Cuvant Viu al lui Dumnezeu, sa marturisim Cuvantul lui Dumnezeu urmasilor nostri, voua, tinerilor de azi, care ne veti lua locul maine. Noi, cei varstnici, nu vom mai trai mult pe pamantul acesta. Se va deschide si pentru noi un mormant.

Asa dupa cum ne invata Sfantul Pavel: Supuneti-va stapanirilor, caci si ele sunt lasate de Dumnezeu () si teme-te, caci sunt puse de Dumnezeu si nu degeaba poarta sabie, ci ca sa pedepseasca pe facatorii de rele si sa laude pe facatorii de bine . Cei care munciti pe ogoare, faceti-va datoria constiinciosi. Oriunde va castigati o paine, dar castigati-va o paine cinstita. Sa nu furati nimic din colective, nici din fabricile unde va gasiti, caci asa ne...